# Cică se îmbărbătau între ei aleşii judeţului că stăm bine la partea de drumuri şi putem fi optimişti şi cu zâmbete ecuatoriale pe faţă. Ca să vezi! Că nouă nu ne pare prea roz situaţia şi nici prea lipsită de găuri. Să privim, bunăoară, drumul din Crişeni, unde gropile se ţin lanţ, de nu ştii cum să le fereşti, ori pân stânga, ori prin dreapta, ori de-a dreptul pe arătură, că e mai bine. Şi e cea mai zdravănă şi bogătană comună. Nu vrem să ne gândim ce e prin Mal, Tusa ori prin cotloanele Fildului, prefărăm să zicem pas. Oricum, aleşii preferă şi ei să se îmbete cu optimism şi cu un hârdău de apă rece.
# Greu e să fugi după câinii cu covriji în coadă, da şi mai greu e să alergi ca bezmeticu după mâţe deşirate, care se urcă în stejarii, frasinii şi brazii patriei. Numai că pompierii uneori îs solicitaţi şi pentru asemenea trebuşoare, în care sunt puşi să escaladeze arboretul şi să dea mâţele jos, spre bucuria babuştelor miloase şi cu lacrimile în năframă. Dar ce te faci când babuştele patriei te cheamă să scoţi mâţa înecată din fântână? Noi am aflat că te comporţi responsabil, cobori scara, iei mâţocul pe umeri şi-l aduci la suprafaţă, pompezi toată apa din fântână, că nu mai e potabilă, iar dacă babuşca te roagă, faci o ţârucă de resuscitare la mâţoc, puţină respiraţie buş-a-buş, aplici oarece manevre de repornire a corazonului, iar dacă nu mere, îl îngropi la rădăcină unui nuc stufos şi îi faci rost babuştii de o pisică nouă. Asta ca să nu se piardă de tot obiectul muncii de salvator. Ta-dam!
