Capcana cifrelor

Alexandru Tamba

Cifrele sunt utilizate, printre altele, pentru a stabili o stare de fapt, iar pe baza acesteia să se iau decizii. Problema este cum sunt utilizate cifrele, de modul de utilizare depinzând diagnosticul corect al stării de fapt analizate. De exemplu, am citit în aceste zile că salariul mediu net pe economie în luna februarie 2022 era mai mare cu 10,6% decât în februarie 2021, adică peste rata inflației. Aparent stăm bine, rata inflației este acoperită, dar oare așa să fie? Situația este bună? În realitate nu stăm bine, deoarece rata inflației la produsele de bază și la utilități este mult mai mare, cu alte cuvinte la produsele pe care le utilizăm zilnic, ca atare impactul asupra veniturilor populației este mult mai mare. În al doilea rând, atunci când folosim termenul media, există posibilitatea ca concluziile să fie greșite, în anumite cazuri, mai corect ar fi să folosim termenul de median, adică cifra care se află la jumătatea intervalului obiectului de studiu. De exemplu, dacă într-o încăpere sunt 11 persoane, din care 10 au venituri fiecare de 3.000 lei pe lună, iar 1 persoană obține 50.000 lei pe lună, rezultă că venitul mediu este de 7.272,72 lei/lună pe persoană, pe cînd venitul median este de 3.000 lei pe lună (cifra aflată la jumătaea intevalului pentru cele 11 persoane). Pe baza acestui rezultat trebuie să luăm o decizie. Numai că decizia care se va lua va fi influențată de indicatorul determinat: valoarea medie a veniturilor sau valoarea mediană a veniturilor, deoarece avem 2 cifre diferite. Un alt aspect este legat și de scopul avut în stabilirea unor indicatori. Cu alte cuvinte, depinde de ceea ce se dorește să se scoată în evidență, de aceea spun că cifrele ne arată realități dacă sunt folosite corect, nu în alte scopuri!