Consiliul Judeţean Sălaj. Pagini de istorie.

După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 administraţiile judeţene au fost puse şi în Transilvania sub autoritatea prefectului, numit de Consiliul Dirigent, sistemul evoluând, treptat, către unificarea administrativă, conform situaţiei existente în Vechiul Regat.
Sălajul intra în noua etapă a existenței sale în configurația primită în septembrie 1876, când a luat ființă prin unirea comitatelor Crasna și Solnocul de Mijloc și adăugarea câtorva comune din comitatele Dobâca și Cojocna. Avea două orașe, Zalău – reședința comitatului și Șimleu Silvaniei, patru comune mari și 235 comune mici, și era împărțit în șase plăși: Zalău, Șimleu Silvaniei, Crasna, Jibou, Cehu Silvaniei și Tășnad.
În anii interbelici, teritoriul și populația județului cunosc importante modificări. De la un județ mic, cu o suprafață de 3.815 kmp., județul Sălaj ajunge, în anul 1925, prin adăugarea a două plăși de graniță, Carei și Valea lui Mihai, și a mai multor comune, unul dintre marile județe ale țării, cu o suprafață de 5.191 kmp. Și populația, majoritar românească, dar și cu mulți locuitori maghiari, germani, evrei, slovaci etc., a crescut mult, ajungând la peste 320.000 locuitori, în 1925 și peste 375.000, în 1938 (de la circa 240.000 locuitori, în 1920).
Ocupat în întregime de Ungaria, în urma dictatului de la Viena, din 30 august 1940, pentru Sălaj au urmat patru ani grei, teritoriul său fiind eliberat în întregime în octombrie 1944. Ocupației ungare i-a urmat administrația militară sovietică, restabilirea administrației românești realizându-se abia în martie 1945, dar sub un guvern controlat de comuniști.
Județul este desființat în 1950, iar teritoriul său arondat regiunilor din jur. Reapare pe harta țării în 1968, cu o configurație care nu mai suferă de atunci alte modificări. Are însă o suprafață mult mai mică, cei 3.864 kmp., însemnând mai puțin de 1,6% din suprafața României. Nici numărul locuitorilor nu este prea mare: în 2011, erau înregistrați 217.895 locuitori, iar în 2017, numărul a scăzut la 215.910.
După revoluția din decembrie 1989 organizarea administrativă a țării, implicit a județului, a rămas aceeași. A crescut doar numărul comunelor, prin transformarea unor sate în comune, astfel că astăzi avem pe teritoriul Sălajului un municipiu, Zalău – reședința județului, trei orașe: Șimleu Silvaniei, Jibou și Cehu Silvaniei și 57 de comune.
Și cursul firesc al evoluției instituțiilor administrative românești a fost reluat după decembrie 1989, iar una dintre cele mai importante astfel de instituții care reapare este Consiliul Județean, instituție care a fost introdusă în administrația românească de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin Legea din 2 aprilie 1864, care instituia Consiliul Județean și Prefectul ca organe administrative la nivel județean.
În Sălaj primele nuclee de administrație românească apar în toamna anului 1918, în procesul pregătirii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Astfel, la Zalău, la 11 noiembrie, s-a constituit Consiliul Național Român pentru comitatul Sălaj, președinte fiind ales Dr. Gheorghe Pop (de Oarța).
După actul unirii de la 1 decembrie 1918, Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu, îl numește prefect în județul Sălaj pe același Dr. Gheorghe Pop, cu data de 1 aprilie 1919.
Au fost necesari alți câțiva ani până la uniformizarea administrației pe întreg teritoriul țării. Abia prin Legea pentru unificarea administrativă din 1925, bazată pe art. 4 din Constituția din 1923, se va reuși acest lucru. Titlul III din lege se intitula “Judeţul”, iar capitolul I reglementa compunerea Consiliului Judeţean. Numărul consilierilor judeţeni aleşi se stabilea în “proporţiune cu populaţiunea, fără deosebire de sex, vârstă sau naţionalitate” (art. 102).
În Sălaj, la alegerile din 1926 pentru Consiliul Județean, a fost depusă o singură listă, „a Partidului Poporului, Partidului Naţional şi Partidului Maghiar din judeţul nostru” și aceasta a fost, după respingerea unei contestații, declarată aleasă.
Adunarea de constituire a acestui prim Consiliu Judeţean Sălaj a avut loc la 10 august 1926. Şedinţa a fost condusă de Nicodim Cristea, prefect al judeţului în perioada aprilie 1926-mai 1927, iar președinte al consiliului a fost ales Dr. Gheorghe Pop, același om care, în 1919, în calitate de prefect al județului, pusese aici bazele administrației românești.
Acest consiliu este dizolvat în 1929 şi în locul lui este aleasă o „Comisiune interimară judeţeană”. Instalarea noii comisii are loc la data de 19 octombrie 1929, „proclamându-se ca preşedinte, în baza ordinului Ministerului de Interne No. 8367 J. din 14 Octombrie 1929 domnul prefect Dr. Alexandru Aciu”.
În anul 1930, în data de 5 februarie, sunt organizate noi alegeri pentru Consiliul judeţean, dar constituirea propriu-zisă a acestuia are loc abia în data de 3 iunie 1930. În ședința de constituire, „s-au dat total 30 voturi valabile” şi s-au obţinut următoarele rezultate: „Dr. Pop Gheorghe ca preşedinte 30 voturi…”.
Au urmat, până la instaurarea regimului monarhic autoritar al regelui Carol al II-lea, în 10 februarie 1938, mai multe comisii interimare la conducerea județului. Astfel, la 11 septembrie 1931 are loc şedinţa de „instalare şi constituire a Comisiunei interimare a judeţului Sălaj numită cu deciziunea ministerială No. 7095 – 1931”, președinte fiind numit prof. Gheorghe Matieşanu. Apoi, în 23 iunie 1932, este numită, prin „Deciziunea Ministerului de Interne no. 9235/1932”, o nouă Comisie interimară, prezidată de noul (şi vechiul!) prefect al Sălajului, Dr. Gheorghe Pop, asistat de Ioan Deleu, secretarul general judeţean.
În data de 9 decembrie 1933 se instala o altă Comisie Interimară a judeţului Sălaj, numită prin decizia ministerului de interne nr. 14435 din 22 noiembrie 1933. Noul prefect, şi preşedinte al Comisiei Interimare este Dr. Mihai Gurzău.
O nouă Comisie Interimară a judeţului Sălaj este numită în 19 aprilie 1937. Şedinţa de constituire a fost prezidată de prefectul judeţului, Dr. Mihai Gurzău, care a prezentat decizia nr. 4051 din 2 aprilie 1937 prin care se numea „Comisiunea Interimară care să gireze afacerile judeţului Sălaj până la alegerea şi instalarea Consiliului judeţean. Conform deciziunii au fost numiţi: Ilie Călăuz, preşedinte…”. Câteva luni mai târziu, în 21 august 1937, altă şedinţă de constituire. Conform art. 67 din noua lege administrativă s-a ales, prin vot secret, ca preşedinte, Valer Oşan.
Începutul anului 1938 vine cu Înaltul Decret Regal nr. 9 din 5 ianuarie 1938, prin care „toate consiliile comunale rurale, urbane, municipale, ale Capitalei şi cele judeţene au fost dizolvate”. În urma acestui fapt, Ministerul de Interne, cu Deciziunea nr. 505 din 14 ianuarie 1038, comunicată Prefecturii Sălaj cu ordinul telegrafic nr. 507 din 14 ianuarie 1938, numea „o Comisiune interimară care va gira agendele Consiliului judeţean până la constituirea unui nou consiliu ales. În această comisiune au fost numiţi domnii: Creţu Teodor – preşedinte…”.
Dar, începând cu perioada regimului monarhic autoritar al lui Carol al II-lea (10 februarie 1938-4 septembrie 1940), continuând cu ocupația ungară și regimul comunist, evoluţia firească a instituţiilor administrative românești a fost, pentru mai mult de jumătate de veac, întreruptă.
Odată cu Revoluţia din decembrie 1989, instituţiile tradiționale ale administraţiei au revenit, treptat, în viaţa publică din România. Primii paşi spre normalitate au fost reprezentați de „Decretul-Lege nr. 1 privind abrogarea unor legi, decrete şi alte acte normative” şi de „Decretul-Lege nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naționale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale”.
Apoi, la 9 februarie 1990, apare „Decretul-Lege nr. 81 privind Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională”. Organe locale ale puterii de stat în unităţile administrativ-teritoriale, Consiliile provizorii de uniune naţională au avut ca sarcină şi pregătirea alegerilor din 20 mai 1990.
După alegeri a reapărut, mai întâi, instituţia prefectului. Primul prefect al Sălajului a fost Dr. Victor Hălmăjan, numit prin Hotărârea de Guvern nr. 855 din 26 iulie 1990.
La fel ca Dr. Gheorghe Pop, primul prefect al Sălajului (1 aprilie 1919) și care devine și primul președinte al Consiliului Județean Sălaj (10 august 1926), Dr. Victor Hălmăjean, primul prefect de după 1989 devine și primul preşedinte al nou înființatului Consiliu Judeţean Sălaj, fiind ales în această funcţie prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sălaj nr. 4 din 2 aprilie 1992.
Îi vor urma, în funcția de preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, Sorin Ioan Cosma, între iunie 1996 și iunie 2000, Leontin Bordaş, din iunie 2000 până în iunie 2004, Tiberiu Marc, pentru patru mandate consecutive: 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-2020 și Dinu Iancu Sălăjanu, începând din septembrie 2020.
La 96 de ani de la înființare (10 august 1926) și la 30 de ani de la reînființare (2 aprilie 1992), instituția Consiliului Județean Sălaj, „autoritate a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean”, își îndeplinește cu succes menirea, aceea de a lucra „Împreună pentru Sălaj” și de a fi „aproape de sălăjeni”.
La mulți ani!

PREȘEDINȚII CONSILIULUI JUDEȚEAN SĂLAJ

Dr. GHEORGHE POP

Preşedinte al Consiliului Judeţean Salaj. Instalat în funcţie la 10 august 1926.
Preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj. Instalat în funcţie în data de 3 iunie 1930.
Preşedinte al Comisiei Interimare a judeţului Sălaj, comisie numită prin Deciziunea Ministerului de Interne nr. 9235/1932. Instalat în funcție la 23 iunie 1932.
A deţinut şi funcţia de Prefect al judeţului Sălaj, în două rânduri: aprilie 1919 – aprilie 1920, numit prin „Procesul – verbal al Consiliului Dirigent din 14/27 martie 1919” şi iunie 1932 – noiembrie 1933, numit prin Decretul Regal nr. 1932 din 9 iunie 1932.
Născut în anul 1865, în comuna Bicaz, cu studii la Bicaz, Satu Mare şi Budapesta. Avocat la Zalău (după 1892) şi decan al baroului din Zalău (între anii 1923-1932). Preşedinte al organizaţiilor judeţene Sălaj ale Partidului Naţional Român (P.N.R.) şi Partidului Naţional Ţărănesc (P.N.Ţ.), preşedintele Camerei de Agricultură Sălaj, din 1925. Moare la 25 decembrie 1933.

Dr. ALEXANDRU ACIU

Preşedinte al Comisiei Interimare a judeţului Sălaj, comisie instituită prin Decretul regal nr. 3359 din 1929. Instalat în funcţie la data de 19 octombrie 1929.
A deţinut şi funcţia de Prefect al judeţului Sălaj, între noiembrie 1928 şi aprilie 1931, numit prin Decretul Regal nr. 2799 din 14 noiembrie 1928.
Deputat în primul parlament al României întregite şi, apoi, între 1922 şi 1926, senator. Iarăşi deputat în 1926, senator, din nou, în 1927. Prefect al judeţului Sălaj între 1928 – 1931. Iarăşi deputat, ales în 1932. Secretar şi, apoi, Preşedinte al organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Ţărănesc. A condus, mai mult de un deceniu, Gazeta de Duminica (1925-1937) şi Banca Silvania, fiind, în acelaşi timp, şi secretar al Reuniunii Femeilor Române Sălăjene.

Prof. GHEORGHE MATIEŞANU

Preşedinte al Comisiei Interimare a judeţului Sălaj, comisie numită cu deciziunea ministerială No. 7095 – 1931”. Instalat în funcţie la 11 septembrie 1931. A deţinut şi funcţia de Prefect al judeţului Sălaj, în perioada mai 1931 – iunie 1932, numit prin Decretul Regal nr. 1546 din 7 mai 1931. Profesor, preşedintele Organizaţiei Partidului Naţionalist – Democrat din judeţul Salaj. Secretar al despărţământului central al Astrei Sălaj, redactor la gazeta “Meseşul”. A depus eforturi pentru buna administrare a judeţului în perioada grea a crizei economice.

Dr. MIHAI GURZAU

Preşedinte al Comisiei Interimare a judeţului Sălaj, numită prin decizia ministerului de interne nr. 14435 din 22 noiembrie 1933. Instalat în funcţie în data de 9 decembrie 1933. A deţinut şi funcţia de Prefect al judeţului Sălaj, între noiembrie 1933 şi noiembrie 1937, numit prin Decretul Regal nr. 2942 din 15 noiembrie 1933. Născut în 1897, în Dumislău, Sălaj. Doctor în drept, avocat. Membru marcant al Partidului Naţional Liberal.

ILIE CĂLĂUZ

Preşedinte al Comisiei interimare a judeţului Sălaj, între 9 ianuarie 1937 (reales în 19 aprilie) şi 21 august 1937. Preot în Crasna, din 1910. Administrator şi al parohiei Pericei între aprilie 1911 şi 27 mai 1912.
Militant activ pentru unire, luptător pentru drepturile neamului şi întregirea lui.
Primul paroh al Cehului Silvaniei, unde începe, în anul 1935, construcţia bisericii. Desfăşoară, după unire, misiuni culturale preoţeşti în satele din apropierea Cehului Silvaniei (Oarţa de sus şi de Jos ş.a)
Protopop al tractului Cehu Silvaniei.
Închis în temniţele comuniste după instaurarea acestui regim.

VALER OSAN
Preşedinte al Delegaţiei Permanente a Consiliului judeţean Sălaj, ales la 21 august 1937. Absolvent al Şcolii normale de Stat din Zalău. Participant activ la cercurile culturale şi manifestaţiile naţionale din Jibou, unde este cadru didactic din 1 septembrie 1930. În 1936 era la Crasna, detaşat.

TRAIAN CREŢU
Preşedinte al Comisiei interimare a judeţului Sălaj, ales în 15 ianuarie 1938. A ocupat funcția pentru puțin timp, deoarece, după instalarea, la 10 februarie 1938, a regimului monarhic autoritar al regelui Carol al II-lea, consiliile județene vor fi desființate.

VICTOR HĂLMĂJAN

Preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, aprilie 1992 – iunie 1996. Ales în funcţia de preşedinte prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sălaj nr. 4 din 2 aprilie 1992.
Studii primare (7 clase) în comuna Marca. Absolvent al Şcolii Medii Tehnice din Şimleu Silvaniei (1954) şi al Institutului Agronomic Cluj – Napoca (1959). Absolvent al Facultăţii Tehnico – Economică de Ingineri Economişti, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (1970). Specializat în management (Montpellier, Franţa, 1971 – 1972), şi informatică (Bucureşti, 1985 şi 1986). Participant la zeci de manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, autor a peste 40 de cărţi şi articole ştiinţifice. Doctor în ştiinţe, Facultatea de Economie Agrară, Bucureşti, 1974.
Activitatea profesională: inginer agronom şi preşedinte al Cooperativei Agricole de Producţie Horoatu Crasnei (1960 – 1965), preşedinte al Consiliului Agricol Raional Zalău (1965 – 1968), cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări pentru Economie Agrară Bucureşti (1968 – 1969), consilier şef în Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (1969 – 1976), cadru didactic, şef de catedră, decan şi director de programe la Academia „Ştefan Gheorghiu” Bucureşti (1976 – 1983), cercetător principal II la Institutul Central pentru Conducere şi Informatică Bucureşti (1983 – 1989), conferenţiar la Universitatea din Oradea (din 1996) şi la Universitatea „Vasile Goldiş”, filiala Zalău (din 2000). Prefect al judeţului Sălaj (1990 – 1992), preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj (1992 – 1996), director al Fondului Proprietăţii de Stat, filiala Sălaj (1992 – 1996). Membru al Uniunii Europene a Economiştilor Agrari, membru al Consiliului Puterilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei. Decorat cu mai multe medalii şi cu Ordinul Muncii clasa III.
Activitatea politică: deputat în Marea Adunare Naţională (1961 – 1965, 1965 – 1968), deputat în Parlamentul României (1992), consilier judeţean (1996 – 2000, 2000 – 2004), prefect al judeţului Sălaj (1990 – 1992), preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj (1992 – 1996). Membru al Frontului Salvării Naţionale, Partidului Democraţiei Sociale din România, Partidului Social Democrat.

SORIN IOAN COSMA

Preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, iunie 1996 – iunie 2000. Ales în funcţia de preşedinte prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sălaj nr. 12 din 21 iunie 1996.
Studii primare, gimnaziale şi liceale în Dej, judeţul Cluj. Absolvent al Institutului Politehnic Cluj – Napoca, Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, promoţia 1984.
Activitatea profesională: inginer constructor în cadrul Intreprinderii Antrepriza Construcţii Montaj Zalău (1984 – 1995), inginer în cadrul S.C. Dam Imperial S.A. Zalău (1995 – 1996), preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj (1996 – 2000), director marketing la S.C. Construcţii Montaj S.A. Zalău (2000 – 2001), director de proiect la S.C. Dacexpert S.A. Cluj – Napoca (2001 – 2003), administrator al S.C. Insolv Consulting S.R.L. Zalău ( din 2004).
A urmat mai multe stagii de specializare şi perfecţionare: „Management Competitiv” şi „Elemente de management pentru autorităţile locale”, The Open University, (1996), „Arta şi ştiinţa conducerii în administraţia publică locală”, în cadrul Programului de Asistenţă al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (U.S.A.I.D., 1998), „Formarea şi perfecţionarea funcţionarilor din administraţia centrală din România”, la Şcoala Superioară de Administraţie Publică Locală din cadrul Ministerului de Interne al Italiei (1999).
Activitatea politică: preşedinte al organizaţiei municipale Zalău a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1990), secretar (1990 – 1993), vicepreşedinte (1993 – 1997) şi preşedinte (1997 – 1999) al Organizaţiei judeţene Sălaj a P.N.Ţ.C.D., membru al Comitetului de Conducere Naţional al P.N.Ţ.C.D. (1996 – 2000), preşedinte al Convenţiei Democrate Române, filiala Sălaj (1992 – 1996), membru al Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean Sălaj (1992 – 1996), preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj (1996 – 2000), membru al delegaţiei României la Consiliul Europei, în cadrul Consiliului Puterilor Locale şi Regionale (1996 – 2000).

LEONTIN BORDAŞ

Preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, iunie 2000 – iunie 2004. Ales în funcţia de preşedinte prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sălaj nr. 26 din 25 iunie 2000.
Studii primare în Câmpia, gimnaziale în Bocşa şi Supurul de Sus, iar liceale în Zalău, promoţia 1955. Absolvent al Institutului Pedagogic de Învăţători Cluj (1960) şi al Facultăţii de Filozofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj, promoţia 1968.
Activitatea profesională: timp de 42 de ani a lucrat în învăţământ, ca învăţător, profesor de şcoală gimnazială şi de liceu, ocupând pentru 18 ani funcţii de director de şcoală şi liceu. Între anii 1997 – 2000 a ocupat funcţia de inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar al judeţului Sălaj, devenind, în iunie 2000, preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj.
Deţine gradul didactic I din 1979 şi a urmat mai multe stagii de pregătire şi perfecţionare: „Managementul instituţiilor de învăţământ”, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, 1997, „Managementul instituţiilor publice şi comunale”, organizat de Fundaţia Germană pentru Dezvoltare Internaţională, Bonn, Germania, 2000, „Arta şi Ştiinţa Conducerii în Administraţia Publică Locală”, organizat de Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală şi finanţat de Ministerul de Externe al Olandei, Sinaia, 2001. Decorat cu Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Comandor.
Activitatea politică: membru, preşedinte al organizaţiei municipale Zalău şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Sălaj a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1991-1999), membru al Consiliului Judeţean Sălaj (1996 – 2000), preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj (2000 – 2004). Vicepreşedinte al organizaţiei naţionale a Acţiunii Populare (2003 – 2006).

TIBERIU MARC

Preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, iunie 2004 – 2020. Ales în funcţia de preşedinte prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sălaj nr. 54 din 28 iunie 2004.
Absolvent al Facultăţii de Zootehnie din cadrul Institutului Agronomic Cluj-Napoca, promoţia 1978 şi al Facultăţii de Studii Economice din cadrul Universităţii „Babeş – Bolyai” Cluj – Napoca, promoţia 1983. În perioada 2003 – 2004 a urmat şi absolvit studii post universitare la Institutul Naţional de Administraţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, obţinând „Diploma de Formare Specializată în Administraţia Publică – Administraţie Modernă”.
Activitatea profesională: şef fermă la Asociaţia Economică Intercooperatistă Nuşfalău, economist la Consiliul Judeţean Sălaj, ofiţer la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj, economist la S.C. Meseşul S.A. Zalău, director economic la S.C. Vinalcool Zalău S.A. (1992 – 1996), şef departament la S.C. Comat S.A. Zalău, manager la S.C. Ardeni Prod Com. (1998 – 2000), prefect al judeţului Sălaj (2001 – 2004), preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, din iunie 2004. Preşedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regională al Regiuniii de dezvoltare Nord-Vest (2006 – 2007) şi membru al Biroului Adunării Regiunilor Europene, Strasbourg, Franţa (2006 – 2008).
Activitatea politică: Prefect al judeţului Sălaj (2001 – 2004), preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj (din iunie 2004). Membru, vicepreşedinte şi, din anul 2005, preşedinte al organizaţiei judeţene Sălaj a Partidului Social Democrat.

DINU IANCU SĂLĂJANU

Preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, 2020 – până în prezent, în urma alegerilor locale din 27 septembrie 2020. Validat în funcție prin Sentința civilă nr. 98/C din 14 octombrie 2020, pronunțată de Tribunalul Sălaj. Licențiat în canto clasic al Facultății de Muzică și Arte din cadrul Universității Oradea, promoția 2000.
Activitatea profesională: referent la Primăria Municipiului Zalău – Ansamblul artistic profesionist “Porolissum” (1993-1995), director la Primăria Zalău – Ansamblul artistic profesionist “Porolissum” (1995-1999), director adjunct la Primăria Zalău – Ansamblul artistic profesionist “Porolissum” (1999-2005), director la ANCCSR București – Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău (2001-2020), administrator PFA Iancu-Sălăjanu Dinu (2009-2020), președinte al Fundației Culturale “Dinu Iancu-Sălăjanu”, președinte al Consiliului Județean Sălaj din 2020.
A fost asistent universitar (2001-2003) la Facultatea de Muzică și Arte a Universității din Oradea și a colaborat cu Opera Națională București, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, Opera Română Craiova și Opera Brașov.
Activitatea politică: membru al Consiliului Județean Sălaj (2012-2016), membru al Consiliului Local Zalău (2016-2020), președinte al Consiliului Județean Sălaj (2020), prim-vicepreședinte al filialei județene Sălaj a Partidului Național Liberal (din iulie 2021).

Dănuț Pop