Raftul cu carte: O carte destinată celor care doresc să scrie și să vorbească românește corect

Motto „Lumea se schimbă, se schimbă și cuvintele”. (Larousse)

          Ea se numește DOOM și a apărut la finalul anului 2021 la Editura „Univers Enciclopedic Gold”. Titlul este un acronim, adică un cuvânt format din primele litere dintr-o sintagmă. În cazul de față, el înseamnă “DICȚIONARUL ORTOGRAFIC, ORTOEPIC ȘI MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE”, ediția a III-a. Prima a apărut în 1982, iar a doua în 2005. El este un dicționar normativ întrucât reglementează modul în care se folosește corect limba română în scriere și vorbire, dar și care este vocabularul corect al acestea.

Ortografia însumează regulile de scriere corectă, ortoepia pe cele de rostire literară a cuvintelor, iar morfologia studiază părțile de vorbire și flexiunea cuvintelor, adică declinarea și conjugarea.  În România, problema cultivării limbii intră în atribuțiile Academiei Române. Elaborarea este încredințată Institutului de Lingvistică din București al Academiei Române. Legea 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice “stipulează că text de interes public scris sau vorbit în limba română trebuie să se conformeze normelor academice în vigoare. Învățământul, precum și celelalte instituții publice și notarii publici au obligația de a respecta DOOM”. Totodată, potrivit „Codului de reglementare a conținutului audiovizual”, din 2011, art.83, „furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a asigura respectarea normelor ortografice, ortoepice și morfologice ale limbii române, stabilite de Academia Română”.

          DOOM3 este o ediție nouă, integral revizuită și substanțial adăugită, a celei din 2005 (DOOM2). Noul DOOM a fost publicat sub egida Institutului de Lingvistică „IORGU IORDAN – AL. ROSETTI”, coordonatoare și autoare fiind Ioana Vintilă-Rădulescu, cea care a editat și versiunea din 2005. Din vechea echipă a mai rămas coautoarea Cristina Aranghelovici. Ele au ținut cont de reacțiile și situațiile apărute între timp: observațiile critice, abandonarea unor variante ieșite din uz, prin precizări și suplimentare acolo unde a fost nevoie de ele; de sugestiile cititorilor; de studiile specialiștilor asupra dinamicii limbii, bazate pe chestionare și statistici; acceptarea unor împrumuturi și creații recente etc. Pentru o mai bună înțelegere a conținutului dicționarului, acesta  ”a fost prefațat de indicații de utilizare și de explicații normative extrem de detaliate și utile pe 200 de pagini”. De asemenea, s-a respectat și Hotărârea Academiei Române din anul 1993 referitoare la scrierea cu â din a și la formele verbului a fi din seria sunt.

          În DOOM 3 s-au păstrat, în general, corpusul DOOM2 și majoritatea schimbărilor validate de uz prevăzute în el. Pe de altă parte, „s-a actualizat într-o anumită măsură abordarea și s-a îmbogățit considerabil și reorganizat parțial materialul”: prin creșterea numărului de exemple de utilizare a unor cuvinte. S-au inclus peste 3600 de cuvinte noi, ele fiind verificate în dicționarele generale apărute după 2005. Referitor la cuvintele străine introduse, în articolul „Notă asupra prezentei ediții”, mai aflăm că: „La cuvintele străine de diverse origini folosite actualmente în enunțuri românești, s-au adăugat mai ales elemente din engleză, care sunt utilizate tot mai frecvent în vorbirea curentă, chiar dacă unele au corespondente în română:  fake news, take away(…) multe dintre acestea denumesc realități noi, îmbogățesc limba cu sinonime…”.

Reputata lingvistă Rodica Zafiu, printre foarte puținii specialiști ce scriu cu consecvență articole în domeniu în publicațiile de cultură, consideră că procentul anglicismelor introduse acum este de 15% din totalul neologismelor împrumutate. Autoarele noului DOOM precizează că aceste neologisme „nu echivalează cu recomandarea folosirii lor”, iar unele „cuvinte sau forme care nu se regăsesc în DOOM3 nu sunt neapărat greșite și se pot folosi în anumite tipuri de texte/situații”.

          DOOM3, fiind un dicționar normativ și nu dicționar explicativ, nu prezintă și sensul neologismelor împrumutate. Înaintea unui cuvânt nou apare semnul +, iar la unele modificări de normă/ interpretare sensul ! Spre exemplu, în DOOM2, substantivul profesor era acceptat cum două variante de accent: profesor/ profesor. În actuala lucrare, se propune doar varianta profesor. Includerea cuvintelor străine în dicționar „nu înseamnă că ele au devenit cuvinte ale limbii române și că DOOM3 recomandă folosirea tuturor, cu atât mai puțin a celor pentru care există în română cuvinte sau expresii cu sensuri asemănătoare ori chiar aproape identice”.

O precizare foarte importantă a autoarelor: „Normele privitoare la limbă nu sunt la fel de stricte ca legile din științele exacte. În funcție de context și de situația de comunicare, unele forme sunt acceptabile chiar dacă nu se prevăd în mod expres în norme”.

Pe lângă cuvintele împrumutate din engleză (like, hacker, jacuzzi, dealer, audiobook etc),  sunt preluați și termeni din presă precum: breaking news sau new alert. N-au fost omise nici noutățile lexicale apărute în timpul pandemiei: coronavirus, secvențiere, booster, comorbiditate sau noninvaziv.

          „Ca și precedentele ediții, DOOM3 este destinat în principal publicului larg, cu precădere școlar(…) Totodată, DOOM3 oferă și unele informații și interpretări utile și specialiștilor.”

          Consider că o astfel de lucrare poate interesa orice român care vrea să știe scrie și vorbi corect românește pentru că în ea găsești care este forma corectă a unui cuvânt, deci grafia lui, dar și modul de pronunțare și accentuare corespunzătoare. „DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE” trebuie folosit în special pentru înțelegerea sensului, a înțelesului cuvintelor.

Directorul Institutului de Lingvistică al Academiei Române „IORGU IORDAN-AL. ROSETTI”, doamna Adriana Dragomirescu, este de părere că spre deosebire de „Dicționarul explicativ al limbii române” (DEX), în DOOM sunt cuprinse doar acele cuvinte care s-au întipărit foarte bine în vorbirea curentă. Dacă un cuvânt apare în DEX și nu apare îmi DOOM, ” înseamnă că pentru limba română academică, este greșit, deși se folosește în vorbirea populară”.

Un aspect ce trebuie precizat din startul oricărei discuții despre noul DOOM este că el nu reprezintă o reformă ortografică: „Normele ortografice, ortoepice și morfologice de bază nu au fost modificate în DOOM3: s-au făcut însă, punctual, unele recomandări normative noi”.

Noutățile/modificările făcute în conținutul lucrării-monumentale la care ne-am referit în prezentul articol sunt determinate de schimbările/noutățile ce-au avut loc în ultimii 15 ani în limba română. În DOOM2 erau 62000 de cuvinte, iar în cel nou sunt 65600. Așadar, sunt 3600 de cuvinte nou introduse.

În articolul prim din noul DOOM semnat de autoarele lucrării, IOANA VINTILĂ -RĂDULESCU și CRISTINA ARANGHELOVICI, se menționează fără echivoc: „Cele mai ample modificări cu efect normativ efectuate în DOOM3 constau în eliminarea, la multe cuvinte sau forme, a unor variante, a căror prezență în număr mare era resimțită ca un neajuns de către utilizatori (…) Toți utilizatorii sunt interesați să se indice precis, ca în dicționarele limbilor normate, cum trebuie să se scrie, să se spună și să se folosească din punct de vedere gramatical fiecare cuvânt sau formă”.

Aceasta-i menirea principală a oricărui DOOM al unei limbi cu adevărat cultivate. Când le vom cunoaște și, mai ales, folosi, vom reuși s-avem o comunicare mai bună, mai corectă, mai frumoasă, contribuind fiecare la „creșterea limbii românești”, așa cum testamentar ne-a lăsat „moștenire” poetul Ienăchiță Văcărescu.

          Va fi și o formă de-a dovedi adevărul din cugetarea eminesciană: „limba și legile ei dezvoltă cugetarea”.

prof. Octavian Guțu