IANUARIE FINANCIAR: Scandal în energie, start pentru negocierea aderării la OCDE, trupe NATO în România

Prima lună a anului a fost dominată de continuarea scandalului privind creş­terea exponenţială a preţurilor din energie şi calcularea eronată a facturilor de către companiile furnizoare, de dispute în cadrul coaliţiei de guvernare privind negocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în privinţa reformării sistemului public de pensii şi de situaţia de pe Flancul Estic al NATO, în urma mobilizării de către Federaţia Rusă a peste 100.000 de militari în zona graniţei cu Ucraina şi la graniţa dintre Belarus şi Ucraina.

În privinţa pandemiei, dacă la 1 ianuarie 2022 autorităţile înregistrau 1451 de cazuri noi de persoane infectate cu Sars-Cov 2 şi 27 de decese, pentru ultimele 24 de ore, raportarea din ultima zi a lunii – 31 ianuarie – ne arată 20.131 de cazuri noi de persoane infectate cu Sars-Cov 2 în 24 de ore şi 41 de decese.

La finalul lunii ianuarie, guvernul Ciucă a revenit la schema completă a Executivului, odată cu emiterea de către preşedintele Klaus Iohanis a decretului prin care Marcel-Ioan Boloş a fost numit ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, funcţie ce rămăsese vacantă în decembrie 2021, după demisia lui Florin Roman, acuzat într-un scandal de plagiat. Plagiat de care este suspectat, începând din prima lună a anului, şi premierul Nicolae Ciucă, în legătură cu teza sa de doctorat în ştiinţe militare.

• Preţurile din energie dau dureri de cap autorităţilor şi cetăţenilor
În prima lună a anului, guvernul Ciucă a fost preocupat să rezolve problemele cu care se confruntă consumatorii casnici şi industriali din cauza creşterii preţurilor electricităţii şi gazelor naturale, mai ales că legea plafonării şi compensării, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021, nu a oferit soluţiile necesare pentru toate categoriile de consumatori.

În plus, furnizorii au emis facturi fără să pună în implementare dispoziţiile din respectivul act normativ, care ar fi dus la scăderea valorii facturilor la energie.

De aceea, în şedinţele de guvern din 12 ianuarie, 19 ianuarie, 25 ianuarie au fost luate o serie de măsuri menite să pună ordine în piaţa energiei din ţara noastră, mai ales în relaţia dintre furnizori şi clienţi.

Prima discuţie cu privire la situaţia din energie a avut loc în şedinţa de guvern din 12 ianuarie, când Virgil Popescu, ministrul Energiei, a propus întocmirea şi adoptarea unei ordonanţe de urgenţă referitoare la prelungirea, de la 1 aprilie, a schemei de ajutor pentru consumatorii casnici şi stabilirea unei scheme de ajutor pentru IMM-uri, începând cu 1 februarie, în special pe zona industriei alimentare şi agriculturii. Referitor la solicitarea colegilor săi social-democraţi din guvern privind reducerea TVA la 5% în domeniul energiei, Virgil Popescu a precizat că o decizie în acest sens poate fi luată doar de ministrul Finanţelor Publice, Adrian Câciu.

În ceea ce priveşte furnizorii din energie care au emis facturi cu încălcarea dispoziţiilor din legea compensării şi plafonării, Virgil Popescu preciza: „Ne gândim să punem şi în legea plafonării, suplimentar, de ce nu, o amendă pe cifra de afaceri pentru cei care fac în mod repetat asemenea greşeli, pentru că am văzut că s-au făcut în mod repetat, s-au făcut şi în noiembrie, s-au făcut şi în decembrie. Şi, aici, modul repetat ăsta trebuie gândit foarte bine, repetat o factură, două, trei… Păi ei au emis milioane de facturi, au dat drumul la milioane de facturi către clienţi, făcute în mod eronat”.

În aceeaşi zi, Mihai Culeafă, preşedintele de la acea dată al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, a prezentat situaţia verificărilor efectuate la 37 de companii furnizoare, precum şi amenzile aplicate celor care au emis eronat, fără respectarea legii plafonării şi compensării, facturi la energia electrică şi gaze naturale, printre companiile amendate numărându-se E.On, Engie, Enel şi Electrica.

În 19 ianuarie, premierul Nicolae Ciucă anunţa demersurile legate de întocmirea actului normativ privitor la soluţionarea problemelor din energie dintre furnizori şi consumatori, iar ministrul de resort, Virgil Popescu, preciza că toţi furnizorii care nu au respectat dispoziţiile din legea plafonării şi compensării au termen până la 31 ianuarie să recalculeze toate facturile emise.

„Furnizorii au obligaţia să le recalculeze fără penalităţi în termen de 15 zile şi, de asemenea, pe perioada aceasta de 15 zile se suspendă inclusiv o eventuală plată a acestora. De asemenea, pentru a preîntâmpina posibile/eventualele abuzuri ale vreunei părţi faţă de clienţi, pe perioada prezentei ordonanţe de urgenţă, de plafonare şi compensare, sunt interzise, practic, debranşările”, afirma Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Şase zile mai târziu, în 25 ianuarie, şeful guvernului decidea înfiinţarea Comitetului interministerial în domeniul energiei, structură ce are ca obiectiv identificarea de soluţii în vederea limitării creşterii preţurilor din energie. Principalele atribuţii ale Comitetului interministerial sunt stabilirea cauzelor creşterii preţurilor la energie şi evidenţierea posibilelor soluţii aplicabile pe termen scurt, mediu şi lung, în vederea limitării creşterii preţurilor la energie. În aceeaşi zi, membrii Cabinetului Ciucă aprobau ordonanţa de urgenţă prin care, de la 1 februarie, se stabileau noi reguli privind compensarea şi plafonarea preţurilor la facturile de energie.

Tot în domeniul energetic, în 26 ianuarie, Comisia Europeană a aprobat planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia SA şi implicit ajutorul de stat în valoare de până la 2,66 miliarde euro (13,15 miliarde lei) pe care autorităţile de la Bucureşti doresc să îl vireze acestei companii de stat.

• Alocarea bugetară pentru pensii perturbează PNRR
Procentul prevăzut în Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) privind alocarea bugetară pentru plata pensiilor a constituit, de-a lungul lunii trecute, încă un motiv de dispută în sânul coaliţiei de guvernare, între PSD şi PNL. Marcel Ciolacu, preşedintele social-democraţilor, şi Marius Budăi – ministrul Muncii – au afirmat în dese rânduri că doresc un procent mai mare decât cel de 9,4% prevăzut în PNRR şi că ar vrea să renegocieze documentul respectiv cu Comisia Europeană, în timp ce liderii PNL au spus că o renegociere nu este posibilă sau că ea ar duce la pierderea unor fonduri ce ar urma să fie alocate.

Disputa dintre cele două partide s-a acutizat în a doua jumătate a lunii trecute, mai ales după declaraţiile făcute de ministrul Marius Budăi imediat după şedinţa de guvern din 19 ianuarie.

După aproape o săptămână, în 27 ianuarie, el a primit o replică de la colegul său de coaliţie, Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care i-a transmis că ajustările la PNRR ar putea fi făcute până anul viitor, dar nu se discută despre o renegociere a acestui document.

• Stare de alertă cu grevă la STB
Deşi luna trecută am intrat în valul al cincilea al pandemiei de Covid-19, autorităţile nu au părut preocupate de înăsprirea măsurilor de prevenţie, cu o singură excepţie: generalizarea obligativităţii purtării măştii medicale de protecţie, atât în spaţii deschise, cât şi în spaţii închise.

Decizia a fost luată prin hotărârea din 5 ianuarie a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), în condiţiile în care Parlamentul se afla în vacanţă şi proiectul de lege privind certificatul Covid la locul de muncă nu avea cum să fie adoptat, mai ales că premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu este de acord cu impunerea acestui document prin ordonanţă de urgenţă.

Hotărârea CNSU a mai stabilit ca la spectacole, concerte, cinematografe restaurante şi competiţiile sportive desfăşurate în aer liber sau în spaţii închise accesul spectatorilor să fie permis la 30% din capacitatea spaţiului respectiv.

În 6 ianuarie, guvernul Ciucă a aprobat hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 8 ianuarie 2022, în care se prevede că este interzisă desfăşurarea oricărui conflict de muncă în cele 30 de zile.

Cu toate acestea, nimic nu i-a împiedicat pe angajaţii de la STB să declanşeze, în 20 ianuarie, o aşa-zisă grevă spontană prin prisma nemulţumirii cauzate de condiţiile de lucru şi de salarizare din cadrul societăţii de transport din Capitală şi de refuzul directorului general de a negocia cu sindicatele contractul colectiv de muncă. Deşi greva a fost declarată ilegală în două rânduri de către instanţă, conflictul de muncă a fost stopat abia după cinci zile, în urma negocierilor pe care Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei, şi membrii Consiliului de Administraţie de la STB le-au purtat cu reprezentanţii angajaţilor pentru detensionarea situaţiei. În toată această perioadă, peste 700.000 de cetăţeni care de obicei folosesc transportul de suprafaţă au fost nevoiţi să se înghesuie, nemaiţinând cont de pandemie şi de regula distanţării fizice, în garniturile de metrou alături de ceilalţi 760.000 de călători pe care Metrorex îi transportă zilnic.

În urma conflictului, conducerea STB a deschis dosare penale pe numele liderilor de sindicat care au instigat angajaţii la declanşarea ilegală a conflictului colectiv de muncă.

• Noi decizii în contextul prelungirii stării de alertă
Luna trecută, guvernul a adoptat două ordonanţe de urgenţă menite să ajute atât angajaţii, cât şi companiile din ţara noastră care au înregistrat pierderi în urma restricţiilor impuse sau menţinute în ultimii doi ani.

În 19 ianuarie, a fost adoptată ordonanţa de urgenţă prin care a fost reintrodusă măsura acordării şomajului tehnic şi au fost reglementate noi măsuri de protecţie socială pentru angajaţi. În ceea ce priveşte şomajul tehnic, este vorba despre susţinerea de la bugetul de stat, până la 31 martie 2022, acordării de către angajator a unei indemnizaţii în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022. Acest tip de sprijin este acordat din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în situaţia suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului pe perioada stării de alertă.

Prin ordonanţa de urgenţă adoptată în 31 ianuarie 2022, guvernul a stabilit, pentru sectorul HoReCa, prelungirea măsurii privind scutirea de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici pentru o perioadă de 180 de zile. Concomitent, s-a prevăzut şi mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade de 180 de zile din totalul de 365 zile ale anului fiscal.

O ultimă măsură luată luna trecută în sprijinul companiilor care au fost afectate de restricţiile din pandemie este hotărârea de guvern adoptată în 27 ianuarie, prin care s-a stabilit ca, pentru anul în curs, să fie inserat pe piaţa muncii din ţara noastră un contingent de 100.000 de lucrători străini nou – admişi, pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcţiilor de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, în restaurante, hoteluri şi panificaţie.

Prin actul adoptat în 31 ianuarie, se elimină terminologia de state aflate sub o anumită culoare în funcţie de riscul epidemiologic şi se instituie măsura carantinei cu o durată de cinci zile pentru persoanele care sosesc în România şi nu prezintă certificatul digital al Uniunii Europene sau alte documente compatibile cu acesta, care să ateste vaccinarea cu schemă completă, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau testarea negativă RT-PCR efectuată cu cel mult 72 de ore înainte.

• Start pentru negocierea aderării la OCDE
În 25 ianuarie, Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) anunţa deschiderea negocierilor privind aderarea ţării noastre la această structură internaţională, din care mai fac parte încă 38 de state de pe mapamond. Etapa negocierilor presupune o evaluare riguroasă a alinierii ţării noastre la instrumentele şi bunele practici ale Organizaţiei, realizată de peste 20 de comitete tehnice ale OCDE, în baza unei foi de parcurs ce va fi elaborată în perioada următoare. Procesul de aderare ar urma să impulsioneze continuarea reformelor interne şi îmbunătăţirea politicilor în toate domeniile de activitate economică şi socială, cu accent pe guvernanţă publică, investiţii şi fiscalitate, dezvoltare sustenabilă, protecţia mediului şi acţiunea climatică, integritate publică şi politici anticorupţie, educaţie, tranziţie digitală.

Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

În 28 ianuarie, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a efectuat o vizită oficială la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Klaus Iohannis.

• Execuţia bugetară pe anul trecut, în limita deficitului stabilit
În ziua în care secretarul general al OCDE se afla la Bucureşti, Ministerul Finanţelor Publice comunica execuţia bugetară înregistrată la finalul anului trecut. Conform datelor oficiale, execuţia bugetului general consolidat pe anul 2021 s-a încheiat cu un deficit de 80 miliarde lei (6,72% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 101,8 miliarde lei (9,61% din PIB) înregistrat în anul 2020.

Ministerul de resort a precizat că evoluţia deficitului bugetar în 2021 a fost determinată de: (i) creşterea veniturilor bugetare cu 1,4 puncte procentuale din PIB (an/an), influenţată preponderent de dinamica încasărilor din TVA şi impozit pe profit; (ii) reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,5 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile şi cu asistenţa socială.

Potrivit Ministerului Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat au însumat anul trecut 379,61 miliarde lei, iar cheltuielile au ajuns la 459,63 miliarde lei.

• 2% pe an – noua rată a dobânzii de politică monetară
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, în 10 ianuarie, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, transmite banca centrală.

Banca Centrală prognozează că rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, noua înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei fiind atribuibilă integral efectelor directe şi indirecte, recente şi viitoare, ale şocurilor adverse pe partea ofertei, ce afectează în perspectivă atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază. Determinante sunt majorările mai ample de preţuri anticipate a fi consemnate de energia electrică şi gazele naturale – chiar şi în contextul aplicării măsurilor de compensare şi plafonare -, precum şi de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotaţiilor produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare. Influenţe suplimentare sunt aşteptate din scumpirea produselor din tutun, dar şi a unor mărfuri nealimentare, inclusiv a celor importate, sub impactul majorării costurilor şi al blocajelor în lanţuri de producţie şi aprovizionare.

Randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit, la rândul lor, ascensiunea, deşi într-un ritm încetinit, inclusiv în contextul detensionării scenei politice şi al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate şi din cele emergente, rămânând însă semnificativ deasupra celor din regiune, pe întregul spectru de maturităţi. Totodată, IRCC şi-a inversat traiectoria în debutul anului curent, iar creşterea lui se va accentua probabil sensibil în trimestrul al doilea, au semnalat unii membri ai Consiliului.

La 31 ianuarie 2022, nivelul rezervei de aur a Băncii Naţionale a României s-a menţinut la 103,6 tone. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 ianuarie 2022 au fost de 48.451 milioane de euro, faţă de 45.831 milioane de euro la 31 decembrie 2021.

• SUA şi Franţa trimit militari în România
Prima lună a anului a mai consemnat şi escaladarea conflictului dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, fapt ce a dus la solicitarea de către Kremlin adresată NATO de retragere a trupelor aliate şi echipamentului aferent pe amplasamentul din anul 1997, ceea ce ar avea impact asupra scutului aerian defensiv de la Deveselu. Solicitările Federaţiei Ruse au fost respinse de SUA şi de NATO, care au invitat la dialog autorităţile de la Kremlin şi au oferit un plan prin care alianţa euro-atlantică şi reprezentanţii Moscovei să efectueze vizite de informare în bazele militare asupra cărora există suspiciuni ridicate de una dintre cele două părţi.

În 19 şi 20 ianuarie, preşedintele Emmanuel Macron şi preşedintele Joe Biden anunţau că Franţa şi SUA sunt gata să trimită noi trupe pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în România, pentru descurajarea oricărui tip de agresiune din partea Federaţiei Ruse la adresa aliaţilor. În timp ce Emmanuel Macron vorbea despre trimiterea de trupe în cazul activării de NATO a prezenţei militare extinse în România, Joe Biden punea în stare de alertă în acest scop 8500 de soldaţi americani, iar ulterior avea să dispună, la începutul lunii februarie, trimiterea a 2000 de militari în Germania şi Polonia şi 1000 de militari în ţara noastră.

Situaţia de la graniţa ruso-ucraineană şi sprijinul oferit ţării noastre de Franţa şi SUA au constituit principalele teme de dezbatere ale şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării convocat de preşedintele Klaus Iohannis pentru 26 ianuarie.

Tema privind situaţia din Ucraina a fost discutată a doua zi de premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dâncu, cu Florence Parly – ministrul francez al Apărării -, mai ales că, de la 1 ianuarie,

Franţa asigură conducerea VJTF (Very High Readiness Joint Task Force) – forţa de desfăşurare rapidă a NATO.

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro