majorarea cu 10% a salariului minim brut pe economie (de la 2300 lei la 2550 lei) care a intervenit la 1 ianuarie 2022 nu ne-a adus, din păcate, printre statele membre ale Uniunii Europene care oferă condiţii de plată favorabile pentru atragerea lucrătorilor. Conform datelor publicate la finalul săptămânii trecute de către Eurostat (Oficiul European de Statistică), România se situează în topul statelor membre ale Uniunii Europene privind nivelul foarte scăzut al salariului minim. Cu un salariu minim brut de 515 euro, ţara noastră se situează pe locul trei privind plata scăzută a muncii, fiind devansată de Letonia – 500 euro şi Bulgaria – 332 euro.
Potrivit Eurostat, peste două treimi din statele membre ale Uniunii Europene (21 din 27 de ţări membre) aveau la 1 ianuarie 2022 un salariu minim pe economie, în 13 ţări membre UE fiind salarii minime sub 1000 de euro pe lună, în două state depăşesc uşor 1000 de euro, iar alte şase aveau salarii minime de peste 1500 de euro pe lună.
Salariul minim în cele 21 de state membre ale Uniunii Europene poate fi împărţit în trei grupuri principale, pe baza nivelului în euro.
Astfel, 13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro).
În Slovenia (1074 euro) şi Spania (1126 euro) salarii minime depăşesc uşor 1000 de euro pe lună, iar restul de şase state membre UE, toate din nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1500 de euro pe lună: Franţa (1603 euro), Germania (1621 euro), Belgia (1658 euro), Olanda (1725 euro), Irlanda (1775 euro) şi Luxemburg (2257 euro).
Singurele state membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.
Datele Eurostat confirmă ceea ce susţin reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii şi cei ai confederaţiilor sindicale: în ciuda majorărilor valorii salariului minim în ultimii ani, acesta nu atinge un nivel de convergenţă cu celelalte state europene.
CNIPMMR chiar a solicitat ca majorarea salarială de 10% (250 lei) a salariului minim ce a intervenit la începutul anului 2022 să nu fie impozitată pentru ca angajaţii să simtă că au un venit mai consistent, dar guvernul nu a fost de acord, deoarece statul şi-a mărit cu 6 miliarde lei veniturile din impozitarea salariilor, odată cu această majorare.
Reprezentanţii antreprenorilor consideră că este necesară înfiinţarea unui mecanism predictibil pentru majorarea salarilui minim, mecanism care este prevăzut de altfel ca una dintre reformele ce trebuie realizate în acest domeniu şi pentru care sunt alocate fonduri din Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare.
Reprezentanţii celor cinci confederaţii sindicale susţin că salariul minim trebuie să atingă valoarea coşului minim de consum, coş minim de consum reglementat de Parlament prin legea 174/2020, care a modificat şi completat OUG 217/2000. Conform articolului 3 al actului normativ aflat în vigoare coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale. Legea stabileşte la articolul 1 că valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent se stabileşte anual de către Institutul Naţional de Statistică şi se aprobă prin ordin al preşedintelui acestuia.
Din păcate, pentru anul 2022, INS nu a stabilit la finalul anului trecut valoarea coşului minim de consum, astfel că a intervenit majorarea salarială stabilită de guvern. În aceste condiţii corelarea salariului minim cu coşul minim de consum pentru un trai decent ar urma să fie realizată abia începând cu anul viitor.
O măsură cu care sunt de acord atât patronatele, cât şi sindicatele o reprezintă reducerea impozitării muncii, ţinând cont că avem cea mai mare taxare pe muncă din Uniunea Europeană, valoarea tuturor impozitelor şi taxelor aplicate salariului ridicându-se la aproape 50%. Această măsură este solicitată de mai mult timp şi de parlamentarii USR, care au cerut chiar neimpozitarea salariului minim pe economie şi impozitarea doar a sumelor ce depăşesc acest venit. Din cauza impactului bugetar negativ care ar fi pus o mare presiune din cauza veniturilor lipsă necesare acoperirii cheltuielilor bugetare, niciun guvern din ultimii trei ani nu a fost de acord cu implementarea unei astfel de măsuri.
În aceste condiţii, singura soluţie viabilă pe care o aşteaptă toţi partenerii sociali rămâne înfiinţarea unui mecanism predictibil de majorare a salariului minim care să ne aducă la convergenţă în acest domeniu cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. De altfel, majorarea este necesară, mai ales prin prisma calendarului de aderare a ţării noastre la Zona Euro, zonă în care, conform reprezentanţilor confederaţiilor sindicale, nu putem intra dacă nu vom avea un salariu minim pe economie de cel puţin 600 euro.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
[…] majorarea cu 10% a salariului minim brut pe economie (de la 2300 lei la 2550 lei) care a intervenit la 1 ianuarie 2022 nu ne-a adus, din păcate, printre statele membre ale Uniunii Europene care oferă condiţii de plată favorabile pentru atragerea lucrătorilor. Conform datelor publicate la finalul săptămânii trecute de către Eurostat (Oficiul European de Statistică), România se situează în topul statelor membre ale Uniunii Europene privind nivelul foarte scăzut al salariului minim. Cu un salariu minim brut de 515 euro, ţara noastră se situează pe locul trei privind… » Citeste mai mult […]