Romfilatelia continuă seria de emisiuni dedicate picturii românești introducând în circulație emisiunea de mărci poștale intitulată Nuduri în pictura românească, în care sunt ilustrate opere de acest gen aparținând lui Theodor Pallady.
Theodor Pallady (1871-1956) a studiat inițial ingineria la Politehnica din Dresda, dar, îndemnat și încurajat de cei care i-au recunoscut talentul, s-a îndreptat curând spre artă. A studiat, a lucrat și a expus mult la Paris, întorcându-se în țară în 1904. În pictura sa, influențată de simbolism, nudurile ocupă un loc aparte. Artistul ocolește contrastele violente de umbre și lumini, trasează conturul corpului feminin cu o linie netă și, mai ales, surprinde tulburător expresiile chipurilor femeilor – concentrate sau destinse, gânditoare, calme, visătoare – care le dezvăluie subtil viața interioară.
Cu o formație complexă, provenită din rigoarea școlii germane unită cu simbolismul promovat de Moreau, folosind experimentele din cadrul curentului Art Nouveau și ale prietenilor săi, care vor pune bazele fovismului, Pallady își găsește curând drumul său propriu. Prietenia sa cu Matisse, legăturile cu spiritul artei franceze explică numeroasele raporturi cu ceea ce se va numi École de Paris. Totuși Pallady nu va adera la programul estetic promovat de aceste curente artistice. Aspirația către o arhitectură simplă, către o logică liniară a proporțiilor domină arta lui Pallady, care refuză grandilocvența, sentimentalitatea și pitorescul ieftin, făcând evidentă orientarea sa structurală spre compoziția clasică. Sensibilitatea sa controlată este dublată de o supremă asceză a spiritului, într-o unitate care îl distinge de lirismul post-impresionist.
Predilecția lui Pallady pentru natura moartă denotă dorința de a reda într-un tablou un fragment din realitatea universală, în toată poezia și armonia sa. Renunțarea la pictarea peisajelor naturale dă impresia unei căutări a semnificației concentrate în corola unei flori, într-un fruct sau în frunzele adăugate obiectelor cotidiene. Aportul picturii lui Cézanne nu este de loc neglijabilă pentru formația lui Pallady, însă cu siguranță reflexiile sale asupra picturii medievale române au jucat un rol tot atât de important.
Pentru peisajele sale pariziene, Pallady alegea mai ales locurile din vecinătatea Senei, atât pentru a sugera tremorul luminii pe suprafața apei, cât și pentru a reda planurile unui peisaj, unde zidăria caselor, frunzișul arborilor, mișcarea orizontală a fluviului formează o gamă de culori perfect unitară într-o imagine coerentă.
Theodor Pallady rămâne fără îndoială unul din cei mai prestigioși artiști moderni, păstrându-și întreagă ambiția de a fi un pictor „din toate timpurile”.
La împlinirea a 85 de ani, în 1956, a primit titlul de Maestru emerit al artei, organizându-se Expoziția retrospectivă „Theodor Pallady“. Curând după aceea, la 16 august 1956, a trecut în lumea celor drepți.
Pe primul timbru al emisiunii, având valoarea nominală de 2,20 lei, este reprodusă lucrarea Toujours du Baudelaire, un omagiu dedicat de Theodor Pallady marelui poet simbolist. Compoziția este îndrăzneață. Pictura înfățișează două nuduri de tinere femei – prima odihnindu-se pe canapea, iar a doua așezată pe un covor cu motive geometrice, sprijinindu-se în mâini – într-o ipostază relaxată, pline de senzualitate și dezinvoltură. Remarcabilă din punct de vedere artistic, lucrarea a fost pictată într-o gamă cromatică bazată pe contrastul cald-rece. Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.
Al doilea timbru al emisiunii, având valoarea nominală de 3,30 lei, ilustrează tabloul Femeie nud. Compoziția strânge mănunchi, în mijlocul ei, silueta tinerei femei și buchetul de flori, între care pare că se țese un tainic dialog. Tonalitatea luminoasă a carnației, ale cărei ecouri se regăsesc în porțelanul vasului, este prețios pusă în valoare de nuanțele întunecate din jurul desenului. Tabloul aparține Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești.
Tabloul Femeie pe canapea, ilustrat pe cel de-al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 5 lei, face parte din ciclul de nuduri cu șosete gri și înfățișează o tânără femeie culcată pe o canapea, cu capul sprijinit pe brațul acesteia și un picior îndoit peste faldurile unei draperii verzi. Femeia este surprinsă într-o postură relaxată, care emană senzualitate și feminitate. Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.
Pictura intitulată Nud la mare, care înfățișează o tânără femeie așezată pe plajă, la malul mării, este redată pe ultimul timbru al seriei, având valoarea nominală de 19 lei. Tânăra este redată într-o ipostază destinsă, ținându-și palma deasupra ochilor și scrutând melancolică zarea. Compoziția este echilibrată, desenul este riguros, iar paleta cromatică este bazată pe contrastul cald-rece. Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.
Pe cele două plicuri prima zi a emisiunii este reprodusă pictura Odaliscă, ce înfățișează un nud de turcoaică tânără, stând turcește și fumând din narghilea. Silueta tinerei, extrem de expresivă, emană senzualitate, feminitate și dezinvoltură. Din punct de vedere plastic, lucrarea se remarcă printr-un desen riguros, o paletă cromatică bazată pe contrastul de complementaritate roșu-verde, precum și printr-o compoziție echilibrată. Tabloul aparține Muzeului Național de Artă al României din București.
M. S.
