Alte patru persoane care munceau fără forme legale au fost prinse de inspectorii de muncă de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Sălaj, în cursul lunii septembrie în cadrul unei campanii desfăşurate la nivel naţional cu privire la identificarea și combaterea muncii nedeclarate. Activitatea de control a vizat câeva domenii de activitate, respectiv: fabricarea produselor de brutărie și făinoase, întreținerea și repararea autovehiculelor, dar şi construcții. După cum au explicat reprezentanţii ITM Sălaj, în total au fost verificați 31 de angajatori, iar la trei dintre aceștia au fost depistate patru persoane care munceau fără a avea întocmit contract individual de muncă. Angajatorii au fost sancționați contravențional cu suma de 70.000 de lei. Tot în cadrul controlului din cursul lunii trecute, inspectorii au mai aplicat o amendă de 1.500 de lei unui angajator care nu a respectat obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat, dar şi averitsmente pentru: nerespectarea dispozițiilor legale privind munca suplimentară şi munca de noapte; nerespectarea obligației păstrării copiei contractului individual de muncă pentru toți salariații din locul de muncă respectiv şi pentru nerespectarea termenelor de transmitere a elementelor contractelor individuale de muncă, respectiv a modificării acestora în registrul general de evidență a salariaților în format electronic. Pentru toate neconformitățile constatate au fost dispuse măsuri de remediere a acestora cu termen fix sau permanent. Campania se desfăşoară până la finalul anului şi urmăreşte identificarea și combaterea muncii nedeclarate, identificarea angajatorilor care utilizează nelegal munca copiilor și tinerilor, determinarea angajatorilor de a încheia contracte individuale de muncă pentru persoanele depistate fără forme legale de angajare, dar și creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale din domeniul relațiilor de muncă. Reprezentanţii ITM Sălaj reamintesc că munca nedeclarată are efecte negative pentru lucrător, pentru societate, dar și pentru bugetul de stat, existând o relație interdependență între plata contribuțiilor sociale și impozitelor și accesul la drepturile de asigurări sociale și alte măsuri de protecție socială. Persoana care prestează muncă nedeclarată este lipsită atât de drepturile pe termen imediat și lung conferite de un contract de muncă (concediu de odihnă, concediu medical) dar și de protecție socială – pensie, indemnizație de șomaj etc. De asemenea, nu are siguranța plății muncii prestate iar condițiile de muncă precare implică riscuri pentru sănătate. La rândul lui, angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a-l responsabiliza pe lucrător pentru eventualele prejudicii produse de acesta. Consecințele muncii nedeclarate se reflectă negativ și în economie, astfel angajatorii, prin sustragerea de la plata impozitelor și a contribuțiilor sociale, au mai puține obligații financiare aflându-se în concurență neloială cu cei care respectă prevederile legale.