Frumusețea costumelor populare din Valcău de Jos, premiată într-un concurs inedit

Zeci de localnici din comuna sălăjeană Valcău de Jos au participat la concursul „Povestea costumului popular de pe Valea Barcăului”, eveniment organizat la mijlocul acestei săptămâni de Asociația Atelierul de Joc Popular  în parteneriat cu Asociația Salvăm Casele Albastre pe Valea Barcăului.

Peste 30 de localnici s-au înscris la concurs, fiecare costum fiind însoțit de povestea sa, dar și de o prezentare venită chiar de la purtător. Ineditul eveniment s-a desfășurat în căminul cultural din Valcău de Jos, într-o atmosferă plăcută, participanții oferind un adevărat spectacol în centrul căruia s-a aflat frumusețea costumului popular din zonă.  Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj a oferit premii pentru cele mai frumoase costume. Partenerii evenimentului au fost Primăria Valcău de Jos și Centrul de Cultură și Artă Sălaj. Juriul a fost alcătuit din etnologul Camelia Burghele, managerul Centrului de Cultură și Artă Sălaj, Daniel Săuca, Gabriel Marius Boticaș, instructor, coregraf, un păstrător al tradițiilor locale,  primarul comunei Valcău de Jos, Ioan Roșan, Floare Moise, fiică a comunei, dar și Felicia Sabău, cea care a pus bazele acestui eveniment și care s-a remarcat în ultimii ani prin promovarea și păstrarea tradițiilor din zona Văii Barcăului.

Frumusețe, simplitate, amintirile unor vremuri apuse

Frumusețea costumelor tradiționale de pe Valea Barcăului este una aparte, este o lume a culorilor, o lume în care modelele roșii și cele verzi se îmbină perfect. „Este un eveniment prin care ne dorim să stimulăm salvarea acestor costume, lumea să fie motivată, să nu mai vândă, să învețe să aprecieze munca bunicilor și străbunicilor”, ne-a declarat Felicia Sabău. La rândul său, etnologul Camelia Burghele apreciază că asemenea evenimente sunt esențiale pentru identificarea adevăratelor valori în ceea ce privește costumele tardiționale. „Este un concurs de frumusețe a costumului tradițional de pe Valea Barcăului. S-au înscris peste 30 de concurenți la acest eveniment, iar asta este o bună dovadă că localnicii apreciază și gustă din plin tot ceea ce ține de tradiție, de vechime pe Valea Barcăului. Fiecare poveste spusă de concurenți are o savoare aparte, sunt spuse cu aplomb, în graiul nostru de aici. Fiecare își descrie costumul în acest grai, iar pentru autenticitate primesc puncte în plus. Acesta este de fapt și mesajul pe care vrem să-l transmitem prin acest demers cultural. Trebuie să pledăm pentru autenticitatea costumului tradițional. Organizatorul principal al acestui eveniment este Felicia Sabău, o localnică îndrăgostită de tradiție. Farmecul acestui concurs este că nu vine în organizarea unor mari foruri naționale, ci a pornit de la Felicia Sabău, o localnică ce iubește foarte mult cultura tradițională și care a relocat o casă la ea, în curte. Este o casă făcută după toate regulile etnografice, o casă care primește nota zece la capitolul autenticitate din partea noastră, a etnografilor”, a declarat Camelia Burghele.

Costum vesel, colorat

„E un costum absolut special pentru zona Sălajului. Este un costum vesel, colorat, cu flori, un costum tineresc, e cusut cu ață colorată pe pânză de cânepă, cu spăcel, cu poale foarte largi. Știți că o fată era bine văzută dacă avea poale cât mai largi, iar astfel de poale aveau o valoare financiară mult mai mare. Zadiile acestea negre, cu bocori, zadii negre, < hoidănțești> li se spun aici pentru că au o influență de la Hodin (Huedin). Sunt niște zadii plisate foarte mărunt. Când nu aveau cu ce să le pliseze, femeile îndoiau pliurile cât se poate de mărunt și așezau peste ele pâine caldă, pâine ce tocmai a fost scoasă din cuptor. Așa se proceda”, mai spune etnologul Camelia Burghele.

Demersuri culturale ce trebuie susținute

Prezent la eveniment, managerul Centrului de Cultură și Artă Sălaj, Daniel Săuca, a declarat că „noi susținem astfel de demersuri pentru că este important să ne păstrăm identitatea culturală, iar costumul tradițional sălăjean cu siguranță face parte din această identitate culturală. Eu cred că nu trebuie să ne pierdem această identitate sau să ne pierdem cu totul în aceste fenomene contemporane destul de ciudate. Vom răzbate mai curajos, cred, păstrându-ne ceea ce ne-a dat nume, asta ca să parafrazez un album”.