# Pădurile îs faine, da’ ce făcem cu urșii? Băgăm de samă că le-ar place hiribele de pă măgură, ai? Râdem noi, râdem, dar îi de plâns! Nu doar oamenii s-or schimbat, ci și animalele. Ce s-o gândit ele. Nie să merem noi în Sălaj, dade o-m găsî oareșce mâncare, poate niește poame, prune, ce dă bunul Dumnezău, nu de alta da pădurile din alte județe îs tăt mai puțâne. Și uite așie, pădurile nu îs păduri, lumea nu-i mai lume, iar sălbăticiunile se duc unde văd cu ochii! Măh, până și animalele s-or săturat de noi!
# Bună ploaia de ieri, bună şi la sol, la plante, dar şi mai bună pentru cei care muncesc la amenajarea şi înfrumusetarea domeniului public. Dimineaţa îi vezi plini de viaţă, rezemaţi în cazmale, lopeţi şi alte scule şi cum apar trei picuri de ploaie nici urmă de ei, de pălmaşi. Cine ştie? Poate aşa e scris în fişa postului, ca atunci când vine ploaia să renunţe la activitatea desfăşurată în aer liber. Odată plouă, alteori e prea cald. În ritmul asta nici nu e de mirare că lucrările în oraş avansează cu viteza melcului.
* A se considera pamflet.
Orice asemănare cu personaje reale este pur întâmplătoare!
Zvonăraşul de serviciu
