Romfilatelia a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale tematică din seria Orașele României, intitulată Buzău, 590 de ani de atestare documentară.
Orașul Buzău se înscrie în documentele istoriei Țării Românești ca loc în care s-au petrecut evenimente importante, printre care merită menționate următoarele: existența lui ca târg și punct de vamă (statut atestat de un document emis la curtea domnitorului Dan al II-lea la 30 ianuarie 1431), sediu episcopal, atestat documentar în 1525 sub domnia lui Radu de la Afumați (episcopia a fost înființată în anul 1500, în timpul domniei lui Radu al IV-lea, zis cel Mare), organizarea, sub domnia lui Constantin Brâncoveanu, a unei tipografii de sub teascurile căreia au ieșit cărți valoroase în limba română între anii 1691 și 1704.
Zona geografică în care se găsește orașul Buzău este atestată istoric în textul unui document regăsit în copie la Biblioteca Vaticanului și la Biblioteca San Marco din Veneția. Textul descrie martirizarea misionarului creștin Sava, înecat în apele râului Mousaios (râul Buzău). Documentul a fost redactat în anul 374.
Emisiunea de mărci poștale aniversară dedicată Buzăului reproduce în imaginile sale patru monumente arhitectonice reprezentative legate strâns de istoria, cultura și viața socială a orașului.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei este ilustrat Palatul Comunal, aflat în centrul orașului Buzău, fiind sediul actual al Primăriei și al Consiliului Local. A fost edificat în perioada 1899-1903 la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după proiectul arhitectului Alexandru Săvulescu. Inaugurarea clădirii, cu destinația de palat administrativ, a avut loc în anul 1903, în prezența regelui Carol I și a principelui Ferdinand. Combinând elemente neoromânești cu motive arhitecturale locale (regăsite la casele boierești), la care se adaugă forme decorative ce fac trimitere la vița-de-vie (prezență majoră pe plaiurile buzoiene), arhitectul Săvulescu a realizat una dintre creațiile lui de referință în domeniu. Cea mai importantă sală a Palatului Comunal era sala de recepții, decorată în stil venețian. În ea a avut loc ceremonia de inaugurare a clădirii. Tot acolo se țineau ședințele solemne de învestitură, recepții oficiale sau chiar concerte. Înaintea celui de al Doilea Război Mondial, Liga Culturală organiza anual în această sală un bal de 24 ianuarie. Primarul Pretor Grigorescu a achiziționat pentru această sală picturi ale mai multor artiști, printre care se numără Alexandru Moscu, Petre Bulgăraș, Ignat Bednarik. În timpul războiului, pentru a fi ferite de bombardamente, acestea au fost transferate la primăria comunei învecinate Simileasca, de unde doar puține din ele au fost recuperate după război. Intrarea Sălii de Festivități, situată la sfârșitul scării principale, este flancată de busturile a doi dintre cei mai importanți primari pe care i-a avut municipiul Buzău, pe stânga Nicu Constantinescu (1840-1905), pe dreapta Stan Săraru (1898-1985). Din octombrie, 2016, Sala de Festivități se numește Sala Nicu Constantinescu, iar Sala 24, cea care găzduiește șediințele de Consiliu Local Municipal, a devenit Sala Stan Săraru. La intrările celor două săli sunt montate plăcuțe cu un scurt istoric bilingv (română și engleză) a ceea ce au reprezentat pentru orașul Buzău cei doi foști primari.
După distrugerile provocate de bombardamentele aliaților și luptele dintre soldații sovietici și germani în august 1944, Palatul a fost reconstruit începând cu anul 1947.
Conacul Marghiloman, a cărui imagine este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei, este un ansamblu arhitectonic reprezentativ al orașului Buzău. Cunoscut drept Palatul Marghiloman, construit în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, de către Iancu Marghiloman, fost primar al Buzăului și un mare latifundiar. După ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a hotărât să modernizeze ansamblul, apelând la serviciile renumitului arhitect Paul Gottereau. Sub grija lui Gottreau, conacul a devenit o clădire masivă, cu arhitectură în stil franţuzesc. În 1897, a fost inaugurată Vila Albatros, situată într-un parc imens, cu heleşteu, care avea alături dependinţe, precum vile pentru personal pentru musafiri, case pentru grădinari şi portari, grajduri pentru caii de curse. Pe vremea aceea, caii de curse de la Conacul Marghiloman erau celebri după ce câştigaseră 27 derby-uri. Alexandru Marghiloman este cel care a pus bazele hipismului romanesc și organizatorul primelor curse cu pariuri pe hipodromul Floareasca. Numele calului său preferat –Albatros- din crescătoria proprie de pur-sânge, a dat și numele vilei conacului său. Începând cu anul 2011, valorosul ansamblu arhitectonic a fost restaurat, devenind Centrul Cultural ,,Alexandru Marghiloman”, unde se desfășoară diverse activități culturale cu caracter intern și internațional.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei este redată Catedrala Arhiepiscopală. Actualul edificiu al Catedralei Arhiepiscopale a fost ridicat la inițiativa arhiepiscopului Epifanie, între anii 2002 și 2009, după tipicul bisericilor creștine românești, fiind compartimentată în pronaos, naos și altar. Pictura realizată în tehnica frescei este opera pictorului Petre Brașoveanu din Buzău. Slujba de sfinţire a acestei biserici – cel mai important lăcaş de cult din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei – a fost oficiată, în ziua de 8 noiembrie 2009, de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – Preafericitul Părinte Daniel, şi Chiriarhul locului– arhiepiscopul Epifanie, împreună cu alţi numeroşi ierarhi, preoţi şi diaconi, în prezenţa unui impresionant număr de credincioşi (în jur de zece mii) din municipiul Buzău, din întreaga Eparhie şi din alte zone ale României. Târnosirea a avut loc odată cu ceremonialul religios de ridicare a Episcopiei Buzăului şi Vrancei la rang de Arhiepiscopie. La data de 27 martie 2011, în această nouă biserică, a fost aşezată racla în care se află veşmântul cu care au fost îmbrăcate moaştele Sfântului Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi şi o părticică din cinstitele sale relicve. În curtea catedralei arhiepiscopale, a fost ridicat, în cursul anului 2013, un aghiasmatar, în care se oficiază, cu prilejul praznicului Botezului Domnului, Sfinţirea cea Mare a Apei.
Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei, este cea mai importantă instituție de învățământ liceal din Buzău, înființată în anul 1867, având ca sediu o construcție ridicată pe un teren al Mănăstirii Banului. Până în anul 1875 a ființat sub numele de Gimnaziul „Tudor Vladimirescu”. Începând cu 1932, poartă numele lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. De menționat faptul că, în 1873, Basil Iorgulescu, primul director al Liceului, a înființat în sediul instituției prima bibliotecă din oraș, cunoscută ca Biblioteca Publică ,,Carol I”. Același pasionat de cultură, Basil Iorgulescu, solicită Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice aprobarea de a constitui la Buzău o colecție de piese arheologice, istorice și etnografice, rod al unor preocupări personale. După patru ani, o colecție publică de exponate este etalată într-una dintre sălile Liceului ,,Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Evenimentul este considerat a fi nașterea primului muzeu buzoian.
M. S
