Daniel Săuca
Pierderea memoriei colective a fost o problemă, destul de probabil, de la facerea lumii știute. Periodic, de mii de ani, se încearcă „rezolvarea” problemei, ba prin istorie și istorii orale, ba prin tot felul de scrieri, înregistrări ce mai nou au luat chipul internetului și televiziunii. Și, totuși, oricâte documente despre istoria, memoria noastră comună sau a altora s-ar produce, tot uităm. Ori nu ne mai pasă, nu ne interesează memoria colectivă, istoria unei țări, a unei comunități sau a unei familii. Destul de probabil, aceasta este explicația pierderii bruște a memoriei în cazul multor români: nu le mai pasă, nu îi mai interesează (dacă i-a interesat cândva) nimic din istoria recentă sau mai veche. În acest context, în Alunișul Sălajului am rămas plăcut surprins să văd, să citesc cartea lui Ciprian Năprădean, „Horațiu și Ciprian Năprădean. Arbore genealogic” (Edu, Târgu Mureș, 2020). Din concluziile autorului: „Fiecare dintre noi are doi părinți, patru bunici și opt străbunici. Dacă ne continuăm periplul în trecut, în urmă cu patru generații avem 16 strămoși, cu cinci generații 32 de strămoși, iar cu șase generații în urmă numărul înaintașilor era de 64. În cazul meu, toți aceștia s-au născut la finele secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Dacă ne îndepărtăm de prezent și mai mult, cu încă aproximativ 200 de ani, adică încă șase generații, observăm că numărul strămoșilor era de 4.096 de persoane. Teoretic, pe la 1600, se plimbau pe undeva pe Terra mai bine de 4.000 de strămoși. E foarte greu să ajungem aici cu investigațiile genealogice. Eu personal am reușit identificarea câtorva nume și povești despre strămoși care care au trăit cu nouă generații în urmă” (p. 79). Recomand lectura volumului menționat tuturor celor care se îndeletnicesc, mai timid sau mai apăsat, cu istoria familiilor lor. Cine știe, poate vor apărea noi asemenea cărți în Sălaj, un spațiu în care memoria colectivă (în mare și în mic) mai supraviețuiește. Pentru cât timp? Greu de spus. Oricum, destui români au uitat deja istoria, istoriile de dinainte de 89…