Jocurile Olimpice 2020 s-au încheiat. România, printre țările medaliate

Motto: „Nu există succes fără muncă grea”.
Sofocle (c. 495 – 405 î. Hr.), poet și dramaturg grec

Iată, Jocurile Olimpice Tokyo 2020 s-au încheiat. România a fost prezentă pentru a douăzeci și doua oară la Jocurile Olimpice (JO) de vară, prima dată la JO Paris 1900. Țara noastră a fost o adeptă consecventă a principiilor olimpice, apropiindu-se de acest fenomen socio-cultural în anul 1899, când George Gh. Bibescu (fiul fostului domnitor Gheorghe Dimitrie Bibescu) a fost ales membru al Comitetului Internațional Olimpic (CIO). Atunci, România a devenit a șaisprezecea națiune din lume cu un membru în forul olimpic internațional!
La JO Tokyo 2020, ediția a XXXII-a, au participat 11.090 de sportivi din 205 țări membre ale CIO, precum și o Delegație a Refugiaților (29 de sportivi, din 11 țări). Programul întrecerilor (21 iulie – 8 august 2021) a cuprins 339 de probe, în cadrul a 33 de sporturi, dintre care cinci noi: escalada, karate, skateboard, surf și baseball/softball. Delegația țării noastre, Team România, a avut în componență 101 sportivi (46 la feminin și 55 la masculin), la 17 discipline sportive. România a revenit la Tokyo după 57 de ani. Atunci, la JO Tokyo 1964, România s-a clasat pe locul 14, la medalii (2 de aur, 4 de argint și 6 de bronz), din 94 de țări participante. Campioane olimpice au fost: Iolanda Balaș – săritura în înălțime (1,90 m, record olimpic!) și Mihaela Peneș – aruncarea suliței (60,54 m).
La JO Tokyo 2020, România s-a clasat pe locul 46 la medalii (la egalitate cu Venezuela): una de aur și trei de argint. Ca atare, țara noastră se află în prima parte a clasamentului sportului olimpic mondial (93 de țări medaliate), înaintea multor state puternic industrializate, cu o bază material-financiară pe măsură, precum: Hong Kong (China), Slovacia, Austria, Portugalia, Argentina, Mexic, Finlanda și altele. Orice-am spune și orice-am face, doar talentul și, mai ales, munca sportivilor noștri olimpici, dar și iscusința antrenorilor acestora, și-au pus amprenta pe acest „sărac” bilanț olimpic, în pofida inconvenientelor create de blestemata epidemie de coronavirus și de… absența spectatorilor! Dar, de câțiva ani încoace, Guvernul României nu „tratează” cum trebuie sportul românesc și, mai ales, sportul olimpic, lipsind sprijinul material și financiar pentru centrele olimpice din țară. Păcat… Da, este un bilanț olimpic insuficient pentru noi. Față de JO anterioare, Rio de Janeiro 2016, România (locul 47, cu cinci medalii), a bătut… pasul pe loc! Totuși, bilanțul olimpic putea să fie mai onorant (părerea mea), întrucât, dacă revedem multe dintre întrecerile românilor, cu precădere, finalele, culoarea și numărul medaliilor ar fi fost altele.
Este lăudabilă întâlnirea oficială între Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) și cel japonez, când Mihai Covaliu – președintele COSR și omologul său nipon, Yasuhiro Yamashita, la sediul Mișcării Olimpice din Japonia. Din partea română au mai participat: Octavian Morariu – membru CIO pentru România, George Boroi – secretar general al COSR și Florin Mișcă – șeful de misiune al delegației noastre la JO Tokyo 2020, Team România. În cadrul acesteia a fost subliniată buna colaborare dintre cele două foruri olimpice, stabilindu-se noi proiecte care vizează pregătirea comună a sportivilor. Să fie de bun augur!
Medalii de aur au câștigat: canotoarele Ancuța Bodnar și Simona Radiș – caiac dublu vâsle, 2.000 de metri.
Medalii de argint și-au revendicat: Ana Maria Popescu – scrimă (spadă), participantă la cinci ediții ale JO (!); Canotorii Mihăiță Țigănescu, Mugurel Semciuc, Ștefan Berariu și Cosmin Pascari – caiac patru rame fără cârmaci, 2.000 de metri; Ciprian Tudosă și Marius Cozmiuc – caiac dublu rame, 2.000 de metri.
Revenind la „bilanțul onorant”, am în vedere: gimnastica artistică, înotul, aruncarea ciocanului, aruncarea greutății, aruncarea suliței, boxul, luptele și, chiar, fotbalul. La gimnastică, Larisa Iordache, din cauza accidentării, a renunțat la evoluția în finala de la bârnă, având al patrulea punctaj în calificări (14,133), iar Marian Drăgulescu, forțând „nota”, a ratat finala la sărituri. Înotătorul David Popovici (16 ani, cel mai tânăr sportiv român la aceste JO) a fost la două sutimi de secundă de medalia de bronz, la 200 m liber (!) și pe locul șapte în finala de 100 de metri liber. Bianca Ghelber s-a clasat pe locul șase la aruncarea ciocanului, cu 74,29 de metri – record personal, iar Robert Glință (campion european en-titre) a ocupat locul al optulea, la 100 de metri spate. La canoe sprint dublu, 1.000 de metri, Cătălin Chirilă și Victor Mihalachi s-au clasat pe locul al cincilea, în finala olimpică. Barca de opt rame cu cârmaci (8+1), feminin, 2.000 de metri – Maria Magdalena Rusu, Viviana Bejinariu, Georgiana Dedu, Maria Tivodariu, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereș, Mădălina Bereș, Denisa Tilvescu și Daniela Druncea – a ocupat doar locul al șaselea în finala olimpică, la trei secunde de medalia olimpică (6 minute, 4 secunde, 6 sutimi), după ce, în recalificări, s-a clasat pe primul loc, realizând un nou record mondial (5 minute, 52 secunde, 99 sutimi)!!! La aruncarea suliței, Alexandru Novac, după 83,27 de metri (în calificări), a realizat doar 79,29 de metri, clasându-se pe locul al doisprezecelea. Rareș Toader – deținător al recordului național la aruncarea greutății (21,29 de metri) – a ratat calificarea în finala olimpică (19,81 de metri). După ce, la lupte libere, categoria 62 de kg, Krisztina Tünde Incze (medalie de bronz la CE 2021) a învins-o pe unguroaica Marianna Sastin (fostă campioană mondială), a ratat calificarea în meciul pentru medalia de bronz. La box, categoria 57 de kg, Claudia Nechita a fost aproape, cel puțin, de medalia de bronz, dar a pierdut la puncte (2-3), în sferturile de finală, cu japoneza Sena Irie. Din păcate, la fotbal, tricolorii noștri au ratat calificarea în sferturi, din cauza golaverajului mai slab, în grupa „B” (1 – 0 cu Honduras, 0 – 4 cu Coreea de Sud și 0 – 0 cu Noua Zeelandă). În ultimul meci, zeița Fortuna a fost de partea adversarilor, la ocazia lui Florescu (min. 11): mingea șutată de el, la colțul scurt al porții, a fost respinsă în bară de către portarul Michael Woud. Asta e, fotbalul se joacă pe goluri…
CLASAMENT pe medalii, primele 10 locuri: 1. SUA – 113 medalii (39 de aur, 41 de argint, 33 de bronz); 2. China – 88 medalii (38 de aur, 32 de argint, 18 de bronz); 3. Japonia – 58 medalii (27 de aur, 14 de argint, 17 de bronz); 4. Marea britanie – 65 medalii (22 de aur, 21 de argint, 22 de bronz); 5. Comitetul Olimpic Rus – 71 medalii (20 de aur, 28 de argint, 23 de bronz); 6. Australia – 46 medalii (17 de aur, 7 de argint, 22 de bronz); 7. Olanda – 36 medalii (10 de aur, 12 de argint, 14 de bronz); 8. Franța – 33 medalii (10 de aur, 12 de argint, 11 de bronz); 9. Germania – 37 medalii (10 de aur, 11 de argint, 16 de bronz); 10. Italia – 40 medalii (10 de aur, 10 de argint, 20 de bronz).
Purtători de Drapel ai României au fost: canotoarea Simona Radiș (înlocuitoare a Mădălinei Bereș, din motive obiective) și înotătorul Robert Glință – la festivitatea de deschidere și canoistul Cătălin Chirilă – la ceremonia de închidere. Dacă la „deschidere”, delegațiile de sportivi au intrat pe Stadionul Olimpic în ordinea alfabetică japoneză, la „închidere”, intrarea a fost liberă, după purtătorii de drapele, fiind prezenți numai 4.599 de olimpici. Iar România a fost reprezentată de sportivii de la atletism, canoe și lupte.
În această împrejurare, în fața asistenței, au fost premiați medaliații olimpici la maraton, fetele beneficiind pentru prima oară de această onoare la JO. În ambele ceremonii, de peste două ore fiecare, s-au desfășurat spectacole fastuoase, cu focuri de artificii, muzică, virtuale dansuri tradiționale japoneze și tablouri semnificative / pilduitoare pentru prietenie, solidaritate și pace. Speranța, credința în viitor și spiritul olimpic au fost întruchipate de lumini aprinse de sportivi și înălțate prin efecte speciale deasupra terenului, formând Cercurile Olimpice, nelipsind aplauzele și uralele celor prezenți, existând multă armonie, într-o vădită unitate în diversitate!
După discursurile adecvate, s-a desfășurat protocolulul de coborâre și predare a Drapelului Olimpic de către Koine Youriko – guvernatorul orașului Tokyo, primarului Parisului, Anne Hidalgo, prin intermediul lui Thomas Bach.
Pentru prima dată, la închidere, s-a intonat Imnul de Stat al țării care urmează să organizeze JO. Ca atare, s-a cântat Marseileza (La Marseillaise – simbol al libertății) , Imnul Franței, și au fost prezentate imagini live de la Paris, prilejuite de sărbătorirea predării Ștafetei JO.
Împăratul Japoniei, Naruhito, a declarat, vineri, 23 iulie 2021, deschiderea oficială a JO Tokyo 2020, iar Thomas Bach, închiderea acestora, duminică, 8 august 2021, în prezența prințului Akishino. Președintele CIO, printre altele, a felicitat și, deopotrivă, a mulțumit autorităților japoneze, Comitetelor Olimpice Naționale, Federațiilor Internaționale pe ramuri de sport, sportivilor și celor 70.170 de voluntari (cu vârste între 19 – 91 de ani!), pentru reușita acestor JO, spunând: „Am reușit, împreună! Acum trebuie să marchez sfârșitul acestei călătorii olimpice de la Tokyo. Declar închisă ediția a XXXII-a a JO!”.
În final, Flacăra Olimpică a celui mai mare eveniment sportiv mondial, aprinsă de la razele Soarelui la Olympia (Grecia), în 12 martie 2020, s-a stins, dar speranța într-un viitor mai bun este vie în inimile și sufletele tuturor!
Așadar, JO 2020 s-au încheiat. Bravo, ROMÂNIA! La revedere, Tokyo! ARIGATO! Olimpiada a șasea a mileniului trei a început! Iar JO Paris 2024 se vor desfășura în perioada 26 iulie – 11 august 2024. Bun venit, TUTUROR!

Prof. Marin ȘTEFAN,
Președinte al Comisiei de Educație și Cultură Olimpică a Academiei Olimpice Române, filiala Sălaj