# Trâmbițează zvonărașul zilnic despre pericolele care pândesc tumna în buza zebrelor din Zalău, dar o face degeaba. Nimeni nu vede, nimeni nu aude. Nu-i nimic, stăm ca șeful de arest cu pulanul în mână și repetăm până la băgarea minților în cap: oameni buni, șefi, împuterniciți, desemnați, numiți sau ce mai sunteți: faceți ceva cu cei care parchează în cel mai periclos mod posibil, în dreptul trecerilor de pietoni! Mișcați ceva în acest sens, că e jale! Unul dintre exemplele care se întâmplă zi de zi în Zalău, pe lângă multe altele, este trecerea de pietoni din Brădet, de lângă ultima stație de autobuz, pe sensul de urcare. În fiecare dimineață sunt parcate autoutilitare (cele de la firma care lucrează la reabilitările din zonă, mașini de marfă etc) fix lângă marcajul trecerii de pietoni. Vizibilitatea este zero (cu atât mai mult cu cât mașinile sunt mari) atât pentru pietonii care se angajează în traversare, cât și pentru șoferi, mai ales pentru cei care nu au nicio intenție de a frâna atunci când se apropie de o trecere. Nu ai efectiv cum să vezi mașina care vine la picioarele tale până nu ești deja pe trecere, moment care poate fi în orice clipă prea târziu! Cât trebuie să ne mai asumăm riscuri vitale și să trecem chiar prin tragedii până când cineva va ieși în trafic și își va face datoria pentru care este plătit tot de noi, cetățenii? Dacă asupra acestor probleme grave nu se mai apleacă nimeni, ce sens mai are să mai amintim despre cei care parchează ca neamul prost, cei care nu acordă prioritate celorlalți șoferi și așa mai departe. Venim și cu un teanc de poze dacă e necesar că poate așa, vizual, sentimentul datoriei va mai da semne de viață.
* A se considera pamflet.
Orice asemănare cu personaje reale este pur întâmplătoare!
Zvonăraşul de serviciu
