Fenomenele meteo periculoase, cu consecințe grele ce pică mereu exclusive pe umerii oamenilor, ne lovesc tot mai des și au devenit deja o obișnuință pentru sălăjeni. Dacă în urmă cu zece ani, o furtună sau o grindină înspăimântătoare reprezentau fenomene relativ rare, acum le putem considera parte din clima acestui județ. În ultimele zile, după o primăvară în care nu am reușit să ne agățăm hainele groase în cui, am trecut prin ploi abundente, dar mai ales prin două furtuni care s-au manifestat destul de violent în Zalău și alte localități din județ. Nu trebuie să ne mire nimic din ceea ce se întâmplă, dar dacă totuși, ceva ar trebui să ne ridice semne de întrebare, cu siguranță ar fi reacția autorităților în fața acestor fenomene, pe segmentul de avertizare. Alertele de vreme severă venite via Inspectoratul pentru Situații de Urgență au sosit, ca de obicei, după ce furtunile s-au potolit.
Nimeni n-a mai avut nevoie de ele, iar acest adevăr pare să nu fie înțeles niciodată de cei responsabili. Nici măcar nu le mai putem numi alerte pentru că, de vreme ce acestea vin la spartul târgului, nu mai au niciun sens. Pe cine mai alertezi și de ce? Ne amintim cu groază de tornada din toamna anului 2017, din Zalău, dar mai ales de furtuna apocaliptică, cu grindină cât oul, ce a avut loc în ziua de 28 mai 2019, o furtună fără precedent în zona noastră. Dacă bine vă amintiți, avetizarea prin sistemul Ro-Alert a venit în timpul furtunii. Nici fenomenele meteo care au urmat nu au avut parte de o “prezentare” întocmai și la timp, cum se spune prin mediile militare. Cât despre cele ce ar fi trebuit să vină duminică sau marți, când două furtuni destul de puternice au venit peste Sălaj, nu mai are rost să vă amintesc, e plin Facebook-ul de poante la adresa acestui serviciu care, fără prea multă vorbărie, a devenit inutil în condițiile în care e livrat populației. Ultimul mesaj de alertare ce ar fi trebuit să ajungă cu măcar câteva minute înainte de începerea furtunii a ajuns la 15 – 30 de minute după începerea ei, chiar o oră în multe cazuri. Mesajul a ajuns în multe cazuri după terminarea grozăviei, când cântau deja păsărelele. Mulți cetățeni nici n-au mai anunțat sau postat pe internet vreo glumă legată de utilitatea acestui serviciu, sătui deja de ani buni să tot spună că mesajele vin după ce iese curcubeul. Ce este, de fapt, Ro-Alert? Sistemul permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale.
Sistemul este folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile. Este implementat pe teritoriul României de Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017 ni se arată negru pe alb pe pagina sistemului. Explicația privind funcționarea acestui sistem te face să crezi că e vorba despre ceva ce nu poate da greș și nici intarsia, în nicio împrejurare: “Pentru a difuza un mesaj de avertizare populației, operatorul Sistemului Ro-Alert are la dispoziție o hartă digitală pe care poate selecta/desena zona în care trebuie transmisă avertizarea. Conținutul mesajului de avertizare și informațiile legate de zona în care acesta trebuie difuzate sunt transportate prin legături private de interconectare a sistemului cu rețelele operatorilor de telefonie mobilă”. V-ați lămurit, sper. Surse demne de încredere spun că, de fapt, vina cea mare nu ar fi la IGSU ci la Administrația Națională de Meteorologie, care ar transmite cu întârziere datele necesare. Nu interesează pe nimeni aceste aspecte, a cui e vina și toată încrengătura asta pur românească prin care ți se explică inexplicabilul până ți se umfla capul; pe noi ne interesează rezultatul, anume că nu știm măcar cu cinci minute înainte că vine urgia peste noi, deși avem un serviciu specializat în acest sens. N-ar fi nicio problemă până la urmă, orice sistem e supus greșelii, dar când vezi că greșeala e deja mod de existență și nici măcar o persoană oficială nu-și asumă eșecurile repetate și nu iese cu un comunicat care să înceapă civilizat cu “Vă cerem scuze…”, atunci chiar te întrebi dacă cumva acest sistem de avertizare mai are vreun rost.
Așadar, la ce folosește acest sistem? Nu știm, în condițiile în care rateurile și lentoarea cu care ajung mesajele de alertare fac ca scopul în sine al acestui serviciu să fie nul. Poate știu cei care îl au în administrare și ne spun și nouă. Altfel, ar fi indicat, poate, ca mesajele trimise către populație să aibă un conținut adecvat momentului în care sosesc, ceva de genul “Furtuna a trecut! Doamne-ajută!”.
