Bruceloza este o boală care se caracterizează clinic prin febră intermitentă, afectarea sistemelor locomotor, nervos, cardiovascular, urinar etc., cu evoluare frecventă în forme cronice. Este o boală infecţioasă de care oamenii se infectează de la animalele bolnave. Principalul factor de transmitere a maladii este consumul de lapte nefiert sau de produse lactate provenind de la vaci, oi sau capre bolnave de bruceloză. Bruceloza (numită şi febra ondulantă sau febra de Malta) debutează cu stadiul acut bacteriemic, urmat de stadiul cronic, care poate dura mai mulţi ani şi poate implica mai multe ţesuturi. Infecţiile produse de Brucella sunt larg răspândite pe glob. Bruceloza a fost descrisă pentru prima dată în 1861 în Malta, de unde şi o denumire a ei – febra maltică. În 1886, agentul patogen al acestei febre a fost descoperit de Bruce, de unde şi denumirea acestui agent. Rezervorul animal al bolii se găsește la bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline
Cale de transmitere este aerogenă (prin aer), contact direct, ingestia de lapte sau brânză contaminată. Brucella este un parazit intracelular. Pătrunde în celulele sistemului reticuloendotelial, eludând astfel răspunsul imun umoral al gazdei. Brucella face parte din familia Brucellaceae. Genul Brucella cuprinde șase specii, dintre care numai 4 sunt patogene pentru om. Căile cele mai frecvente de infecţie sunt: digestivă (prin ingestia de lapte contaminat) şi tegumentară (contact cu ţesuturi animale infectate). Bacteria progresează de la poarta de intrare, la ganglionii limfatici regionali, apoi în ductul toracic şi în torentul sangvin. Brucelele se localizează în ţesuturile sistemului reticuloendotelial (splină, ficat, măduvă osoasă, noduli limfatici şi rinichi). A fost observată formarea de granuloame în ficat, splină şi măduvă osoasă. Osteomielita, meningita şi colecistita pot să apară ocazional.
Epidemiologie
Infecţiile produse de Brucella cauzează boli uşoare sau asimptomatice la gazda naturală: abortus la vite, melitensis la capre şi oi, suis la porci, canis la câini şi vulpi. La toate aceste animale brucelele sunt responsabile de producerea sterilităţii sau avorturilor. Transmiterea la om se face prin contact direct cu animalele infectate sau produsele animaliere (laptele şi urina conţin microorganismul contaminant). Bruceloza este o zoonoză, având la om caracter de boală profesională. Zoonozele sunt boli și infecții transmise în mod natural între animale vertebrate și om. Este mai frecvent întâlnită la veterinari, muncitorii din abatoare, fermieri. Se poate transmite şi prin consumul de lapte nepasteurizat sau de brânzeturi. Personalul din laboratoare se poate infecta fie prin contact direct, fie prin inhalarea bacteriei.
Simptome
Perioada de incubaţie este de 1-6 săptămâni. Debutul este insidios cu febră, astenie, transpiraţii. Febra creşte după amiaza şi scade în timpul nopţii. Ea prezintă fluctuaţii mari, iar în formele cronice poate persista luni sau ani de zile. Din acest motiv, bruceloza este denumită şi „febra ondulantă”. Pot fi prezente şi simptome gastrointestinale şi nervoase. Nodulii limfatici se măresc, splina devine palpabilă. Uneori apare icterul ca urmare a hepatitei brucelozice. Durerile profunde şi limitarea mişcărilor sunt cauzate de osteomielită. Aceste simptome de bruceloză generalizată cedează în câteva săptămâni sau luni, deşi leziunile localizate pot persista. După stadiul iniţial de infecţie, poate urma stadiul cronic, cu astenie, subfebrilităţi, nervozitate şi alte semne nespecifice. În acest stadiu brucelele nu mai pot fi izolate în culturi, dar în ser persistă titrurile crescute de anticorpi antiBrucella.
Tratament
Scopul terapiei medicale în cazul brucelozei este de a controla simptomele cât mai repede posibil pentru a preveni complicațiile și recăderile. Tratamentul brucelozei constă în antibioterapie timp de 6 săptămâni. În funcție de simptomatologie, se recurge la medicație antipiretică sau analgezică. Prognosticul infecției este favorabil sub terapie antibiotică. Controlul bolii se realizează prin depistarea şi eliminarea animalelor infectate, prin vaccinarea animalelor sănătoase, purtarea echipamentului de protecţie de către muncitorii din abatoare, igiena riguroasă, evitarea consumului de produse nepasteurizate, a laptelui proaspăt nefiert, vaccinarea indivizilor expuşi riscului de infecţie.
