Asociaţia Pro Consumatori (APC) trage un semnal de alarmă cu privire la piaţa bijuteriilor din România, în special cea reprezentată de bijuteriile realizate din metale nepreţioase, vehiculate la începutul lunii martie, scrie un comunicat de presă al APC.
În urma analizei realizate de experţii APC asupra rapoartelor săptămânale pentru primele 2 luni ale acestui an, publicate pe platforma Safety Gate – Sistemul de alertă rapidă pentru produsele nealimentare periculoase, s-a constatat că au fost notificate 21 tipuri de bijuterii neconforme realizate din metale nepreţioase.
În privinţa ţării de origine a bijuteriilor retrase de la comercializare, situaţia se prezintă astfel:
– la 12 tipuri de bijuterii nu se cunoaşte ţara de origine;
– 6 tipuri de bijuterii au ca ţară de origine China;
– 2 tipuri de bijuterii au ca ţară de origine Hong Kong;
– 1 tip de bijuterie are ca ţară de origine Cehia.
În ceea ce priveşte ţara care a transmis alerta, situaţia se prezintă astfel:
– 8 alerte transmise de Belgia;
– 6 alerte transmise de Suedia;
– 4 alerte transmise de Germania;
– 2 alerte transmise de Danemarca;
– 1 alerta transmisă de Franţa.
În privinţa denumirii bijuteriilor retrase de la comercializare situaţia se prezintă astfel:
– 12 tipuri de cercei;
– 7 tipuri de coliere;
– 1 tip de brăţară;
– 1 tip de inel.
În privinţa motivelor pentru care s-a dispus retragerea de la comercializare a bijuteriilor situaţia se prezintă astfel:
– cantitatea de cadmiu din greutatea colierului varia între 85% şi 90%;
– cantitatea de cadmiu din pendantul colierului varia între 0,075% şi 68%;
– cantitatea de cadmiu din greutatea cerceilor varia între 72% şi 92,9%;
– cantitatea de plumb din greutatea cerceilor varia între 9% şi 80%;
– cantitatea de nichel eliberată săptămânal pe centimetru pătrat în cazul cerceilor varia între 0,5 micrograme şi 80 micrograme.
În privinţa toxicităţii metalelor neferoase (plumb, cadmiu, nichel) folosite la realizarea bijuteriilor, medicii atrag atenţia cu privire la toxicitatea fiecărui metal neferos, astfel:
Plumbul are un efect toxic cumulativ, la nivelul tuturor organelor, afectând populaţia indiferent de vârstă, iar pătrunderea acestuia în organism se realizează şi pe cale cutanată.
În cazul copiilor, plumbul provoacă copiilor daune cerebrale ireversibile. Potrivit UNICEF o treime dintre copiii lumii sunt intoxicaţi cu plumb.
În cazul femeilor însărcinate plumbul afectează dezvoltarea normală a sarcinii. Intoxicaţia cronică cu plumb se manifestă prin scăderea atenţiei şi a concentrării, insomnii, comportament agresiv, dureri abdominale, diminuarea apetitului, chiar retard mental pe termen lung, notează APC.
Cadmiul este un metal foarte toxic, chiar şi în doze foarte mici. Acest metal se acumulează în organe, cu precădere în rinichi, având o perioadă de înjumătăţire la 30 de ani. Cadmiul favorizează apariţia cancerului pulmonar, cancerului de sân, de prostată şi colon.
Nichelul este un metal de culoare albă-argintie asemănătoare argintului, motiv pentru care este folosit frecvent de cei care contrafac bijuteriile din argint. Expunerea cronică cu nichel poate fi carcinogenă. Cele mai frevente îmbolnăviri sunt dermatitele alergice de contact generate de purtarea îndelungată a bijuteriilor cu nichel. 14% din populaţia Europei este alergică la nichel.
Dr. Costel Stanciu, preşedinte APC: „În România, astfel de bijuterii se găsesc la orice tarabă sau magazin de comercializare de accesorii vestimentare. Importatorii şi comercianţii de astfel de produse cunosc faptul că în ţara noastră nu se fac analize, fapt ce încurajează comerţul cu bijuterii fabricate din nichel, cadmiu, plumb sau combinaţii din aceste metale grele. Criza sanitară generată de SARS-CoV-2 a favorizat şi comerţul online cu astfel de produse fabricate în China, iar acestea se găsesc la vânzare pe platforme de notorietate, cum ar fi Amazon şi eBay. Purtarea pe perioade lungi de timp a unor astfel de bijuterii poate provoca îmbolnăviri grave ale organelor, oaselor şi chiar diferite tipuri de cancer.”
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
