Se spune că Sfântul Ștefan, cel pe care toți creștinii îl sărbătoresc astăzi, a fost primul martir creștin menționat în istoria religiei. În faţa Sinedriului, el și-a manifestat credinţa prin rugăciune, căci și sub loviturile primite el se ruga „Doamne Iisuse primeşte duhul meu: şi, îngenunchind, a strigat cu glas mare: “Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!”. Împotriva acuzațiilor de blasfemie la adresa lui Moise și a lui Dumnezeu, Sfântul Ștefan s-a apărat printr-un lung discurs la adresa celor care îi doreau moartea. „Cum au fost părinții voștri așa sunteți și voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinții voștri? Și au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători și ucigași v-ați făcut voi acum. Voi care ați primit Legea întru rânduieli de la îngeri și n-ați păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53).
Numele Ştefan își are originea în grecescul Stephanos care înseamnă „coroana”, „ghirlanda” sau „cununa” cu care erau încununaţi învingătorii. În țara noastră, cele mai populare forme sunt Ştefan şi Ştefan(i)a, diminutivate mai ales Fane, Fănel, Fănica, Făniţă, Fana. Totodată se folosesc şi diminutivele Ştefanel, Ştefăniţă, sau Ştef(i). Recent, a apărut şi forma feminină Ştefanela, ce pare să fi prins mai bine decât vechea Ştefanida (numele unei muceniţe trecute în calendar). Numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de peste 400.000 de români, dintre care aproximativ 300.000 sunt bărbaţi şi peste 100.000 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne. Dintre bărbaţii sărbătoriţi în 27 decembrie, peste 285.000 poartă numele Ştefan, aproximativ 20.000 se numesc Istvan şi peste 8.000 au fost botezaţi Fănel. Peste 3.000 de bărbaţi care se numesc Ştefănel, circa 1.000 care au numele Ștefănuț şi peste 500 al căror nume este Fane își sărbătoresc astăzi, ziua numelui. De asemenea, cele mai multe femei sărbătorite poartă numele Ştefania – peste 100.000, iar aproximativ 25.000 se numesc Ştefana. De această zi sunt legate o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii: creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi. Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan. În unele zone din Muntenia se prepară „Pâinicile lui Ştefan”. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
