Asociaţia Pro Consumatori (APC) a realizat o analiză a tipurilor de făină comercializate în marile structuri comerciale din care a rezultat că 3 tipuri de faină prezente pe piaţa din România conţin aditivi alimentari.
În funcţie de conţinutul de cenuşă, făina de grâu se clasifică şi se defineşte în următoarele grupe, astfel:
a) făina albă este făina care are un conţinut de cenuşă de maximum 0,65% şi se fabrică în următoarele tipuri:
– făina albă tip 480 este făina cu un conţinut de cenuşă de maximum 0,48%;
– făina albă superioară trei nule (000) este făina cu un conţinut de cenuşă de maximum 0,48% şi cu un conţinut de gluten umed egal sau mai mare de 28%;
– făina albă tip 550 este făina cu un conţinut de cenuşă de maximum 0,55% şi cu granulaţia cerută de necesităţile tehnologice;
– făina albă tip 650 este făina care are un conţinut de cenuşă de maximum 0,65%;
b) făina semialbă este făina care are un conţinut de cenuşă între 0,66% şi 0,90%. În comerţ/industrie se comercializează/foloseşte tip 800 şi tip 900;
c) făina neagră este făina care are un conţinut de cenuşă între 0,91% şi 1,40%. În comerţ/industria de panificaţie se comercializează/foloseşte tip 1250 şi tip 1350;
d) făina dietetică este făina care are un conţinut de cenuşă între 1,41% şi 2,2%. În comerţ/industria de panificaţie se comercializează/foloseşte tip 1750 şi tip 2200.
Experţii Asociaţiei Pro Consumatori au verificat informaţiile menţionate pe eticheta celor 20 de mărci de făină (Ţara Mea, Raftul Bunicii, Boromir, Molino, Vreau din România, Maria, Pambac, Arpis, Dobrogea, Drag de România, Băneasa, Grania, Carrefour, Delizia, Titan, Dr. Avraham, Proxi, Belbake, Topaz şi Făina Grâu Întreg) identificate în marile magazine şi au constatat următoarele:
– prezenţa unor aditivi alimentari (acid ascorbic, bicarbonat de sodiu, pirofosfat acid de sodiu) şi a unor agenţi de tratare ai făinii (gluten vital, enzime alimentare: amilaze, xilanaze, lipaze) în compoziţia unor mărci de făină albă (Boromir, Băneasa, Grania).
– absenţa informaţiilor în limba română pe ambalajul mărcii Topaz, făină fabricată în Grecia.
„Calitatea făinii de grâu este în funcţie de natura şi varietatea boabelor, de particularităţile prelucrării lor, de destinaţia făinii (pentru panificare, paste făinoase, cofetărie, etc.) şi de gradul de extracţie. Indicii de calitate principali ai făinii sunt: culoarea, mirosul, prospeţimea, gustul, umiditatea, conţinutul mineral, aciditatea, granulozitatea, conţinutul de gluten, însuşirile de panificare. Culoarea este cu atât mai închisă cu cât gradul de extracţie este mai ridicat şi cu cât particulele făinii sunt mai mari. Făina trebuie să aibă miros plăcut. Mirosul de mucegai, de încins se întâlneşte la făina din boabe vechi şi la făina alterată. Pentru determinarea mirosului făinei se toarnă apă încălzită la 60 de grade Celsius peste proba introdusă într-un pahar, iar după 2-3 minute de repaus se înlătură apa şi se cercetează mirosul conţinutului rămas. Făina are un gust puţin dulceag. Gustul accentuat dulceag caracterizează făina din boabe încolţite. Gustul acrişor caracterizează făina veche, iar gustul acru sau amar caracterizează făina alterată. Făina care la masticare scârţâie între dinţi conţine praf mineral. Pentru determinarea conţinutului de substanţe minerale proba de făină se calcinează în cuptor la 650 grade Celsius până la completa dispariţie a cărbunelui şi se cântăreşte cenuşa rămasă, iar masa ei se raportează procentual la masa iniţială a probei. Făina proaspăt măcinată, mai ales cea care provine din recolta nouă, se comportă nesatisfăcător la panificare, deoarece produce aluat lipicios, cu aspect unsuros, iar acest aluat se înmoaie rapid la fermentare. La dospire, bucăţile de aluat din astfel de făină se lăţesc uşor pe vatra de coacere şi produc pâine cu volum scăzut şi cu coajă străbătută de crăpături mici. De aceea făina trebuie lăsată să se matureze la o temperatura cuprinsă între 5 grade Celsius şi 25 de grade Celsius, în spaţii curate, uscate, bine aerisite şi ferite de razele soarelui, înainte de a fi folosită.”, se arată într-un comunicat al APC.
„Din păcate, consumatorii români preferă făina albă tip trei nule, comportament identic cu cel practicat în cazul pâinii albe, fără a realiza că în felul acesta consumă produse mai puţin bogate în vitamine (A, B1, B2 şi PP) şi substanţe minerale (potasiu, mangan, calciu, sodiu, fier) atât de necesare organismului, substanţe care se regăsesc numai în făina dietetică sau integrală obţinută din măcinişul total al bobului de grâu.” a declarat Costel Stanciu, preşedinte APC.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
