La editurile „Caiete Silvane” (Zalău) și „Eikon” (București) a apărut, cu sprijinul Consiliului Județean Sălaj și al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în colecția „Monografii”, ediția a doua, revizuită și adăugită, a cărții „Sălajul la Centenar”, volum coordonat de prof. univ. dr. Traian Vedinaș. Autori: Traian Vedinaş, Daniel Săuca, Vasile Surd, Ovidiu Costinaş, Florenţa Lozinsky, Dumitru Gheorghe Tamba, Elena Musca, László László, Benedek Vasile, Johanna Ioana Schweighoffer, Cristian Borz, Iuliu Maniu, Ioan Biriş, Flaviu Neaga, Mihai Pascaru, Ioan Biriş, Balogh Lucian, Mirel Matyas, Camelia Burghele, Ioan Abrudan, Aurel Medve, Cosmin Sicora, Florea Petroniu – Episcopul Sălajului, Daniel Stejerean, Tia Sîrca, Marcel Lucaciu, Ioana Filipaş, Victor Cioban, Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene „Ioniță Scipione Bădescu” – Sălaj. Redactor: Alexandru Bogdan Kürti.
Cuvânt înainte la ediţia a II-a – Daniel Săuca
“Sălajul la Centenar a fost şi este unul din proiectele mele de suflet. Nici atunci, în 2018, nici azi, în 2020, din păcate, vremurile nu au fost favorabile promovării unui alt fel, măcar decent şi serios, de sărbătorire a istoriei noastre, mai precis a acelor fapte de istorie datorită cărora putem gândi, scrie şi vorbi româneşte. Şi mai ales datorită cărora avem o ţară (parţial) întreagă. Marea Unire, încheiată, aşa cum se ştie, în 1920, prilejuieşte simbolic şi apariţia celei de-a doua ediţii a monografiei noastre, a cărei principală noutate e dată de prezenţa ilustraţiilor, un gest editorial necesar mai ales în cazul unei astfel de lucrări. În 2018 sărbătorirea Marii Uniri a fost umbrită şi de prea multe festivisme, oricum de acţiuni ce nu au putut depăşi nivelul discursului patriotard. În 2020 nu s-a sărbătorit mai nimic. Mai ales din cauza pandemiei/epidemiei cu noul coronavirus, dar şi din cauza unui soi de corectitudine politică. În cazul nostru, pe lângă efectele dramatice ale pandemiei, s-a consumat şi episodul tragic al dispariţiei fizice a colegului Daniel Hoblea, cel cu care am lucrat împreună şi urma să colaborăm şi pentru ediţia a doua a Sălajului la Centenar. Ne-am revenit, şi instituţional, şi, iată, vă propunem, împreună cu domnul profesor Traian Vedinaş şi cu toţi colaboratorii, această carte ce poate însemna împlinirea unui drum editorial, dar şi deschiderea de noi căi pentru cercetarea judeţului şi, mai ales, pentru dezvoltarea lui. Nu ştim dacă Sălajul va scăpa de iminenta ori clamata reorganizare administrativ-teritorială (oricum e clar că „regionalizarea”, dacă se va produce fără a pune Sălajul în centrul administrativ al regiunii, va fi fatală „judeţului lui Maniu şi Coposu”, fie şi numai prin prisma pierderii identităţii culturale, istorice). Încercăm să sperăm că nu se va alege praful şi tina de aceste „plaiuri binecuvântate” cu prim-miniştri, miniştri şi alţi lideri nu numai politici livraţi la nivel naţional, de-a lungul istoriei. „Judeţul”, un concept de interpretare şi de dezvoltare depăşit? Până când vom afla răspunsul şi la această întrebare, vă invităm să vă gândiţi la Sălaj şi prin intermediul cărţii noastre”.
Notă editorială la ediţia a II-a, Traian Vedinaș
“Ediţia a doua a monografiei Sălajul la Centenar este una revizuită şi adăugită, în care adăugiri a primit studiul Dimensiuni demografice, etnice şi religioase. Aici au fost aduse la zi datele statistice privitoare la comunităţi etnice şi religioase. În capitolul Istorie şi dezvoltare, viziunea asupra lui Al. Papiu Ilarian a fost sporită cu un studiu de filosofia istoriei, cu accent pe teoria „adevărului istoric”, susţinut de discipolul lui Simion Bărnuţiu – cum îl numesc biografii săi pe Papiu, atât în publicistică, cât şi în capodopera sa: Istoria românilor din Dacia Superioară, viziune ce l-a inspirat pe Vasile Pârvan să numească Universitatea din Cluj „a Daciei Superioare”. O revizuire şi o adăugire substanţiale cunoaşte capitolul Economie şi dezvoltare, ce păstrează din prima ediţie studiul despre agroturism şi agricultură ecologică la Cizer şi conţine în actualul format studii care au fost elaborate pentru a releva realităţi de dezvoltare în economia tradiţională, pastorală şi agrară, în economia industrială capitalistă şi socialistă, dar şi în economia actuală, devenită de specific informaţional. Şi personalitatea lui Ion Aluaş este întregită cu un studiu nou despre omul Aluaş, ce s-a identificat cu dăscălia şi ancheta sociologică de teren – prima realizată în Gârboul Sălajului – fiind alături de Achim Mihu, fondatorul şcolii sociologice clujene. În capitolul Patrimoniu şi dezvoltare am inclus un studiu nou despre comunitatea slovacă din aşezările de pe Muntele Şes, o familie spirituală cu identitate religioasă (romano-catolică), ce-i au în calendar pe Chiril şi Metodiu, călugării greci ce i-au încreştinat pe slavi şi au dat alfabetul chirilic, împrumutat temporar în scrisul românesc în perioada slavonismului cultural. Nu în ultimul rând, ediţia a doua din Sălajul la Centenar impune în conştiinţa publică o elită de specialişti în sociologie, istorie, geografie, etnologie, istoria presei şi a vieţii religioase, care să dea Sălajului în continuare cercetări originale pe domeniile asumate în această monografie”.
