Produsele de post – “purificare” sau risc de boală?

Creștinii străbat, în această perioadă, unul dintre cele mai importante Posturi de peste an, Postul Crăciunului. Postul reprezintă pentru mulţi, o formă de purificare spirituală, de sacrificiu şi de căinţă pentru “păcatele” săvârşite dar şi o modalitate de a recurge la un proces de detoxifiere şi purificare a organismului. Devenit mai degrabă o modă decât un lucru făcut cu credinţă sinceră, înţelepciune şi mai ales moderaţie, aşa cum a fost la origini atunci când era ţinut de bătrânii noştri, postul vine pentru mulţi români ca o formă prin care se crede că sunt “anulate” pe loc multe din faptele mai puţin bune pe care le comitem cu sau fără voia noastră. Aşadar, în accepţiunea multora, putem să minţim, să trădăm, să furăm, să ne purtăm urât cu semenii noștri, putem liniştiţi să bârfim sau să judecăm vieţile altora: postul ne salvează! Iar “contabilitatea” de acolo, de Sus, șterge printr-o trăsătură de condei, toate păcatele, odată cu momentul în care ne facem nod la stomac şi înghiţim în porţii mici renumitele produse “de post” pe care patronii șmecheri le pun la dispoziția consumatorilor. Realitatea, însă, cel puţin cea referitoare la alimentaţie, pentru că despre acestea vorbesc specialiştii Asociaţiei Pro Consumatori (APC), arată foarte rău în acest fenomen sau obicei. Prin urmare, ofertele supermarketurilor, celebre şi în Sălaj, dar şi cele ale magazinelor de cartier, abundă în dezastre culinare atunci când vine vorba de produse de post. De la“brânza tofu”, fasolea frecată plină de sare şi aditivi ori crenvurştii dintr-o presupusă soia, care au un gust pe care nimeni până în ziua de astăzi nu l-a putut defini cu precizie, până la nenorocirea comestibilă numită “pateu vegetal”, acestea sunt doar câteva din “bolile cu etichetă” din magazine, care ne batjocoresc pe bani şi ne fac să transformăm un obicei care ar putea fi unul benefic – dacă ar fi urmat cu moderaţie şi consumând produse sănătoase -, într-un coşmar cu consecinţe dintre cele mai grave, în special pentru persoanele trecute de o anumită vârstă şi care alcătuiesc de cele mai multe ori ţinta producătorilor şi comercianţilor.

Amestecuri dubioase cu zero aport nutrițional și o mulțime de neajunsuri

Dacă mai citim şi opinia specialiştilor, medici de renume şi profesori care au studiat acest fenomen timp de zeci de ani, avem deja suficiente argumente să vă spunem faptul că postul ţinut cu produse din comerţ bagă în boală gravă şi sigură şi cel mai puternic organism: coloranţi chimici, substanţe de îngroşare şi aditivi mai mulţi decât într-un detergent, uleiuri controversate, sare în cantități mari, gelatină, prafuri din legume deshidratate, vechi probabil de când lumea, umpluturi false, plastic E-uri cu zecile. Acestea sunt doar cateva dintre pericolele ce te pândesc din spatele ambalajului frumos colorat, pe care scrie cu caractere bisericeşti “de post”. “Produsele de post, cu unele excepții, nu sunt altceva decât amestecuri realizate din apă, uleiuri vegetale hidrogenate exotice, cu un conținut insignificant de legume sub formă de pulberi, amidon, extracte de condimente și aditivi alimentari din belșug.

Terci din praf de legume, ulei hidrogenat sare şi apă

Nu mai puţin de 25 de E-uri, amidon, gelatină, sare, zahăr, potenţiatori de arome, coloranţi. Toate acestea, într-un amalgam care conţine următoarele ingrediente: apă, grăsime vegetală din nucă de cocos, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei de rapiță, fibre de Psyllium, fibre de inulină, pesmet din grâu, sare iodată, zahăr, sirop de glucoză, sirop de caramel, dextroză, fructoză, lecitină din soia, amidon, preparate aromatizante, concentrate vegetale cu rol de colorare, curcumină, arome și pectine, fulgi de cartofi, fasole pudră, mazăre pudră, fulgi de mazăre, fulgi de fasole uscată, făină de fasole, făină de mazăre, cartofi deshidratați, ulei de soia, ulei de floarea soarelui, ceapă deshidratată, roșii pudră, morcov deshidratat, muștar praf, făină de grâu, fibre de mazăre, amidon de cartof, amidon nativ, izolat de soia, drojdie pulbere, proteină vegetală hidrolizată din porumb și rapiță, fibră de grâu, proteină vegetală de soia, extract din fructe și legume, sare de mină neiodată, usturoi, boia dulce, nucșoară, piper boabe, foi de dafin, porumb. Prin urmare, o fasole frecată nu reprezintă altceva decât o pudră dubioasă, din fulgi de fasole, praf de mazăre, soia, monoglutamat pentru gust, sare, toate îndoite cu apă şi puse în cutiuţe frumos etichetate. Brânza “tofu”, un alt produs poular în această perioadă e plină de cloruri. Dr. Ion Schileru, din cadrul Departamentului de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București face câteva precizări legate de acest produs pe care foarte mulţi îl consumă crezând că au parte de un aliment sănătos, dar şi care purifică, prin post, trupul şi sufletul. În realitate, însă, pe lângă gustul de care cei mai mulţi consumatori se plâng, aspectul dubios şi cantitatea mare de sare din ea, această pseudo-brânză conţine clorură de calciu, un ingredient absolut necesar dacă dorim neapărat să avem parte de stări de vomă, stare extremă de sete, dureri de oase sau pietre la rinichi: “Clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei.

Postul te poate îmbolnăvi

Nu ideea de post sănătos, echilibrat, ne poate îmbolnăvi. Nici reducerea cantității de alimente sau renunțarea, pentru o vreme, la carne ori lactate, ne face rău. Însă, produsele aflate în comerț, aproape toate au în compoziția lor ingrediente care nu au nicio legătură cu o alimentație sănătoasă și echilibrată. Iată câteva dintre produsele pe car ele regăsim pe rafturile magazinelor și conținutul acestora, pentru o corectă și completă informare a consumatorilor. Pastă vegetală cu ceapă verde Unicarm care conține, pe lângă amestecuri vegetale provenite din materie primă deshidratată, cargenan, polifosfat de sodiu, acid izoascorbic și caramel (Unicarm). Preparat vegetal Cizzy cu difosfat de sodiu, polifosfat de sodiu, gumă locust, caragenan, acid citric și sorbat de potasiu (Deserta). Specialitate vegetală pe bază de grăsimi și uleiuri vegetale Viofast cu acid citric și acid sorbic (Viotros Grecia). Grăsime tartinabilă vegetală cu 25 la sută grăsime cu mono și digliceride ale acizilor grași, poliricinoleat de poliglicerină, acid sorbic și acid citric (Carrefour). Grăsime tartinabilă cu 25 la sută grăsime Sarina Family cu mono și digliceride ale acizilor grași, poliricinoleat de poliglicerină, acid citric, sorbat de potasiu și beta-caroten(Mega Image). Grăsime tartinabilă cu 30 la sută grăsime Becel Light cu mono și digliceride ale acizilor grași și acid citric (Unilever). Grăsime tartinabilă vegetală cu 20 la sută  grăsime Delma Sandviș cu poliglicerol, poliricinoleat, mono și digliceride ale acizilor grași și acid citric (Unilever). Având toate aceste date, dovedite şi certificate de specialişti, judecaţi singuri, evaluaţi riscurile şi decideţi în final dacă toate aceste produse precum şi cele care au rămas în afara listei de mai sus merită să ajungă pe masa de acasă şi să fie consumate în perioadele de post de peste an.

Sursa datelor APC Asociatia Pro Consumatori