Uniunea Europeană poate tăia sau suspenda plata fondurilor europene desemnate României, inclusiv fondurile de coeziune, dacă Bucureştiul ia decizii care vor creşte deficitul bugetar suplimentar faţă de angajamentele luate faţă de Bruxelles, precum creşterea cu 40% a pensiilor. Reprezentanţi ai Comisiei Europene au transmis deja avertismente României în acest sens după ce Parlamentul a votat marţi majorarea pensiilor, scrie g4media.
România este singurul stat membru UE aflat în procedura de deficit excesiv, procedură lansată în luna aprilie din cauza depăşirii în 2019 a deficitului bugetar acceptat prin Tratatul de Funcţionare a UE (4% faţă de limita maximă acceptată de 3% din Produsul Intern Brut). Deşi Comisia Europeană a anunţat că va accepta depăşirile ţintei de deficit în cazul tuturor statelor membre ca urmare a pandemiei de Covid-19, în cazul României există condiţionalităţi care o împiedică să îşi mărească deficitul bugetar cu cheltuieli care nu sunt legate de combaterea pandemiei de coronavirus.
Astfel, Consiliul UE a adoptat în luna aprilie, la propunerea Comisiei Europene, o Recomandare (cu caracter obligatoriu) pentru România, care trebuie să adopte măsuri pentru scăderea treptată a deficitului bugetar până în 2022. România „trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului său excesiv până cel târziu în 2022” şi să facă „reforme structurale ample”, potrivit Recomandării citate.
Problema e că, prin eventuala creştere cu 40% a pensiilor încă din acest an, România ar încălca angajamentele asumate şi ar creşte deficitul bugetar cu încă 6,5% din PIB, potrivit calculelor guvernului, detaliază g4media.
Ce instrumente are UE să sancţioneze un astfel de comportament?
Uniunea Europeană a prevăzut în legislaţia proprie instrumente de sancţionare a statelor membre care nu respectă angajamentele asumate şi continuă să îşi majoreze deficitele bugetare peste limite.
Astfel, chiar Tratatul de Funcţionare UE, care are rolul unei Constituţii a Uniunii Europene, prevede la Articolul 126, paragraful 11, că dacă un stat membru nu respectă Recomandarea din timpul procedurii de deficit excesiv (adică exact cazul României, dacă ar mări pensii cu 40%), Consiliul UE poate „să aplice amenzi într-un cuantum corespunzător”.
Procedura de sancţionare este întărită şi de Regulamentul 1303/2013 al UE, care trasează modalităţile de utilizare a fondurilor europene (de coeziune şi celelalte tipuri de fonduri) de către statele membre. Astfel, Articolul 23 din Regulament prevede la alineatul 9 următorul mecanism: Comisia Europeană „prezintă Consiliului o propunere de suspendare parţială sau integrală a angajamentelor sau a plăţilor pentru programele unui stat membru” în cazul în care Consiliul UE decide că statul membru în cauză „nu a întreprins acţiuni eficace pentru corectarea deficitului său excesiv”.
De asemenea, Consiliul UE poate decide suspendarea parţială a plăţilor către un stat membru după ce Comisia Europeană „concluzionează că statul membru nu a luat măsuri de implementare a programului de ajustare” sau dacă Consiliul decide că „un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică”.
Dacă procedura de sancţionare a statului membru este declanşată, se acordă prioritate suspendării angajamentelor, iar plăţile se suspendă „numai în cazul în care se urmăreşte adoptarea unor măsuri imediate şi în caz de neconformitate semnificativă”, potrivit Regulamentului 1303/2013. Suspendarea plăţilor se aplică cererilor de plată depuse pentru programele în cauză după data deciziei de suspendare.
Suspendarea angajamentelor se face până la cel mai mic dintre următoarele două praguri:
– fie maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor structurale pentru următorul exerciţiu financiar
– fie maximum 0,5 % din PIB-ul nominal
Consiliul UE ia aceste decizii prin vot. E nevoie ca statul membru vizat să strângă o majoritate de blocaj pentru a evita o asemenea sancţiune.
Context. Preşedintele Klaus Iohannis a avertizat miercuri într-o conferinţă de presă că „există discuţii extrem de serioase cu înalţi responsabili din Comisia Europeană, care ne-au spus franc: dacă această rectificare aprobată în Parlament intră în vigoare, ni se vor tăia aproximativ 3 miliarde de euro din fonduri europene, fiindcă încălcăm mai multe prevederi ale tratatelor”, citat de g4media.
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat pentru G4Media.ro şi Presshub.ro că „un asemenea scenariu ar fi o premieră în UE şi ar avea un efect catastrofal asupra României, dat fiind că fondurile structurale reprezintă principalul motor de investiţii pentru România”.
Parlamentul a votat marţi un amendament la rectificarea bugetară prin care pensiile ar trebui să crească cu 40% din acest an. Guvernul aprobase prin rectificarea bugetară o creştere de doar 14% a pensiilor, arătând că bugetul nu îşi poate permite o majorare cu 40%, aşa cum prevedea Legea pensiilor votată în 2010 de majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Parlament. Guvernul Orban a anunţat că va ataca la Curtea Constituţională legea votată marţi în Parlament.
Las’ c-aduce PSD-ul bani din Rusia!
Liberalii s-au rugat de UE să ne sancționeze, întradevăr, caz unic !
Cum de nu s-au sesizat la acordarea pensiilor nesimtite?
Cei care publica acest articol sunt doar niste umili servitori ai penibilului Orban Ludovic & company. In bugetul pentru anul 2020 a fost prevazuta aceasta crestere a pensiilor dar acuma vad ca nu le ajung banii pentru a si cumpara voturi si se plang in loc sa si recunoasca incompetenta .