Autorităţile de la Bruxelles doresc ca Bucureştiul să abordeze problema tăierilor ilegale, însă oamenii politici din România îşi consumă energia acuzându-se unii pe alţii, scrie Politico.eu.
Comisia Europeană a lansat procedura de infringement împotriva României în aceasta vară din cauză că n-a reuşit să adopte măsuri pentru protejarea pădurilor, dar activiştii de mediu susţin că lansarea procedurii n-a produs efecte.
Acest lucru este un motiv de îngrijorare atât pentru Bruxelles, cât şi pentru România. Opinia motivată a Comisiei din luna iulie este ultimul pas înainte de trimiterea cazului pe masa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. România a trimis un răspuns, însă mai trebuie să convingă Bruxelles-ul că şi acţionează.
„La fel ca în alte cazuri de infringement, Comisia doreşte să vadă un angajament real din partea autorităţilor din România şi măsuri cu efect pe termen lung pentru a rezolva această problemă (n.red: a tăierilor ilegale) care reprezintă un motiv serios de îngrijorare şi de pagube de mediu”, a declarat un oficial european citat de Politico.
Circa 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt tăiaţi ilegal în România în fiecare an, declara ministrul mediului Costel Alexe în luna noiembrie, o parte din lemn provenind din pădurile virgine. În România se găsesc circa două treimi din pădurile virgine ale Europei, majoritatea protejate în cadrul programului Natura 2000. Însă nici un guvern nu a fost capabil să facă ceva în privinţa tăierilor ilegale.
Autorităţile române au deschis circa o mie de cazuri penale cu tăieri ilegale în prima jumătate a anului 2020.
„Acest fenomen s-a întâmplat indiferent de partidul care s-a aflat la putere în România”, a declarat europarlamentarul Carmen Avram (PSD), citată de Politico.
Problema tăierilor ilegale a scos oamenii în stradă anul trecut, cerând măsuri din partea statului. A existat şi un tribut în vieţi omeneşti. Şase pădurari au fost ucişi în ultimii ani şi alţi 650 de muncitori forestieri au fost răniţi în timp ce încercau să oprească tăierile ilegale.
Ministrul mediului din România susţine că lucrează din greu la schimbări legislative şi la alte măsuri.
„Credem că lupta împotriva tăierilor ilegale trebuie dusă pe câteva paliere: de la un control de înaltă performanţă în păduri şi sisteme de supraveghere la pedepse drastice pentru cei care sunt complici la aceste infracţiuni şi la extinderea protecţiei pădurilor în ţara noastră”, a declarat ministrul într-o declaraţie pentru Politico.
Schimbările propuse de guvern în ce priveşte legislaţia forestieră, dezbătută în Parlament, ar urma să înăsprească semnificativ regulile în privinţa tăierilor ilegale, a mai spus ministrul. Orice furt de lemn, indiferent de cantitate, va deveni infracţiuni şi se va pedepsi cu închisoarea, detaliază Politico.eu.
Autorităţile române au deschis circa o mie de dosare penale în cazuri de tăieri ilegale în prima jumătate a anului 2020, a declarat Alexe în cursul acestei luni. Dacă legea va trece, Alexe se aşteaptă să fie chiar mai multe dosare deschise.
Însă proiectul de lege este blocat în Parlament, iar Alexe acuză PSD, care deţine majoritatea, pentru acest lucru. Carmen Avram (PSD) susţine că textul ar elimina gărzile forestiere locale, care se află în prima linie în lupta împotriva tăierilor ilegale.
Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL), care este şi vicepreşedintele comisiei pentru mediu din PE, arată la rândul său cu degetul către fostul guvernul PSD.
„Trei ani de guvernare PSD ne-au adus în situaţia în care actualul guvern trebuie să comprime timpul şi să adopte măsuri pentru a dovedi Comisiei şi cetăţenilor din România că avem soluţii pentru a demantela reţelele ilegale, tăierile ilegale şi transportul ilegal de lemn”, a declarat el.
Eforturile făcute în 2016 pentru a rezolva problema au eşuat. Premierul de atunci, Dacian Cioiloş, a implementat un sistem digital al trasabilităţii pentru a monitoriza tăierior, propunând creşterea amenzilor pentru tăieri ilegale şi realizând un catalog naţional al pădurilor virgine. Dar noul sistem a fost înlocuit de guvernul PSD.
„Interesele politice vin în conflict cu interesele economice ale unor companii”, a declarat Cioloş, preşedintele grupului Renew Europe din Parlamentul European.
Dar şi guvernul PNL este acuzat că nu face suficient pentru a opri tăierile.
Parlamentul a votat în iunie legea prin care se înfiinţează un departament special pentru a investiga infracţiunile de mediu (n.red: DNA-ul pădurilor) însă guvernul a atacat legea la Curtea Constituţională.
Proiectul de lege, depus de USR, partid care a decis fuziunea cu PLUS-ul condus de Dacian Cioloş. „Trebuie să facem instituţiona funcţională, va lua ceva timp”, a declarat Cioloş, adăugând că se îndoieşte că actualul guvern are şi voinţa politică să o facă.
Gabriel Schwaderer, directorul ONG-ului EuroNatur, crede că nou înfiinţata instituţie este o „mişcare de PR” şi se înoieşte că guvernul înţelege că este nevoie de o schimbare”.
Schwderer susţine că în loc ca Bruxellesul să aştepte acţiune din partea Bucureştiului, ar trebui să pună presiune pe politicienii din ţară făcând pasul următorul în cadrul procedurii de infringenment şi cerând măsuri temporare pentru a forţa stoparea tăierilor ilegale.
Dar Avram (PSD) ar vrea ca oficialii Comisiei să fie mai înţelegători şi să amâne trimiterea României în faţa Curţii Europene de Justiţie, dată fiind situaţia generată de pandmie. „Comisia ar trebui să facă paşi următori încet şi poate ar putea aştepta puţin mai mult”, a mai spus ea.
Un oficial din cadrul Comisiei a declarat însă că „dacă măsurile propuse nu vor combate efectiv fenomenul tăierilor ilegale, Comisia nu va ezita să facă următorii paşi”.
