Un test al statului de drept?

László László

Se pare că două instituţii ale statului român se vor confrunta:
1. Preşedinţia României, mai precis persoana care îndeplineşte în acest moment funcţia de preşedinte al ţării – Klaus Werner Iohannis.
2. Cealaltă instituţie din confruntarea enunţată se află în subordinea Guvernului României, este vorba despre Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (numit de obicei doar CNCD).
Motivul: preşedintele K. W. Iohannis, în data de 29 aprilie 2020, a făcut o declaraţie scurtă de presă televizată, de doar 2 minute. În respectiva declaraţie a făcut unele afirmaţii referitoare la două partide din România (PSD şi UDMR), la un proiect de lege vizând autonomia Ţinutului Secuiesc, şi o trimitere la un premier străin (al Ungariei).
Declaraţia a produs mare vâlvă în presă şi în mediul politic. Unii l-au aprobat pe preşedinte, alţii l-au criticat. Au urmat alte declaraţii de presă şi luări de poziţii aproape de pe tot eşichierul politic românesc.
Primul a fost UDMR-ul, care prin persoana lui Kelemen Hunor a cerut ca preşedintele să-şi ceară scuze public de la cei afectaţi negativ prin respectiva declaraţie de presă, în special faţă de maghiari. Tot din partea comunităţii maghiare din România, o asociaţie „conexă” UDMR-ului (Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre”, înființată cu scopul de a observa, semnala și împiedica orice tip de discriminare față de comunitatea maghiară din România) a depus o plângere împotriva lui Klaus Iohannis, la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Nu se ştie câte plângeri, sesizări s-au depus în cauză, dar cert este că sunt mai multe.
Printre cei vizaţi în declaraţia prezidenţială a fost şi PSD-ul şi conducătorul acestui partid, Marcel Ciolacu. Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat vineri,1 mai, că partidul pe care îl conduce va depune o plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva preşedintelui Klaus Iohannis, pentru instigare la ură în declaraţia sa din 29 aprilie, pe tema proiectului de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc – Proiect de lege respins cu majoritate covârşitoare în ziua declaraţiei prezidenţiale de camera decizională, Senatul.
Nu spun, că doar vedeţi ce forfotă a pornit în urma declaraţiei prezidenţiale: în presă, în mediile online, dar şi în viaţa politică aplatizată şi chinuită pe lângă altele de sărăcia de inspiraţie şi de soluţii, aflată şi în criză de lideri autentici. Dar în această mocirlă nu dorim să ne aprofundăm, că nu merită…
Confruntarea enunţată în primul paragraf dintre Preşedinţie şi CNCD mai are o „picanterie” şi dintr-un alt motiv. Unul etnic, care uneori contează enorm de mult în România. Se ştie că Preşedintele este sas (german) ca etnie, dar şi faptul că în fruntea CNCD de mai mult timp se află un etnic maghiar, Asztalos Csaba. Parcă şi prin această numire se recunoaşte tacit că problema discriminării a fost lăsată pe seama maghiarilor.
Deci, aşteptăm cu răbdare un fel de „test al statului de drept”: ce decizie va lua CNCD-ul.
Miza este mare:
1. România este un stat de drept? Până acum am considerat că este.
2. Ori în România, în faţa mai marilor se stă în poziţie de drepţi? Cum este obiceiul şi tradiţia.
3. Şi o variantă aparent neutră sau nici-nici: declaraţia nu cade sub incidenţa legii anti-discriminării şi nici a Codului Penal.
Deci, întrebarea se pune în felul următor: statul de drept sau statul în poziţie de drepţi?
Vom trăi şi vom vedea.