Ce se va întâmpla cu „cultura”?

Daniel Săuca
Cea mai lovită industrie culturală în aceste triste vremuri e, cu siguranță, cea a divertismentului, a spectacolelor de tot felul. Nu mai au loc spectacole de teatru, de muzică „ușoară” ori de folclor, balet. Nici concerte, nici reprezentații, nici Zile ale județelor, orașelor sau comunelor, nici festivaluri. Nici lansări de carte, expoziții sau conferințe. Cărți și reviste mai apar, dar problema e cum le distribui. Editurile, redacțiile și tipografiile și-au redus oricum semnificativ activitatea. Muzeele și bibliotecile și-au închis porțile. Unitățile de învățământ (unde aveau loc destule activități culturale) sunt și ele închise. Totul, aproape totul, cultural, s-a mutat pe Internet, cu mai mult sau mai puțin succes. E o situație de avarie. Nimeni nu știe cât va dura. Și ce se va întâmpla „după”. Dacă va mai exista un „după”. Și ce fel de „după”. Artiștii independenți, angajații instituțiilor publice de cultură sunt foarte îngrijorați. Vor mai avea nevoie de noi? Oare nu e un prilej pandemia pentru desființarea, reorganizarea unor instituții? Sau pentru schimbarea modalităților de finanțare a programelor și proiectelor culturale. Mai ales că în multe județe „cultura” nu a fost niciodată o prioritate. Și nici de la București. Și apoi, în vremurile la fel de grele ce vor urma „după” sigur cultura nu va fi o prioritate. Deja sunt semnale din țară că instituțiilor de cultură li se pregătește „ceva”. Anul 2020, destul de probabil, e oricum compromis. Ar fi o nebunie, chiar dacă vom trece de efectele (imediate ale) epidemiei cu noul coronavirus, să se lase liberă organizarea de evenimente culturale cu mulți participanți. Măcar o perioadă, mai scurtă sau mai lungă de timp. Presiunea va fi uriașă pe umerii guvernanților, naționali și locali. Întrebările sunt multe; și dacă „după” sălile de spectacole sau stadioanele se vor umple rapid.
Paradoxal poate, în aceste vremuri triste, apăsătoare, cultura e de un sprijin real. Pentru alinarea suferințelor, pentru dezvoltare personală, pentru educație ori pentru petrecerea timpului liber (berechet). Filmele, piesele de teatru, spectacolele de balet, concertele, cd-urile și dvd-urile, cărțile, revistele, piesele muzicale sunt toate produse culturale. În format „virtual” ori „fizic” ele ne pot ajuta. Evident, pe cei care (mai) cred în cultură!