Zvonoteca

# Bazinul de înot despre care am anunțat zilele trecute, cel ce va fi construit în micul Jibou, a devenit o sursă de inspirație și pentru autoritățile municipale. Astfel, crema edilitară a Zalăului a lăsat să se înțeleagă că și la Zalău un astfel de proiect este în colimatorul conducătorilor municipiului și asta nu de ieri, de azi, ci de o bună bucată de vreme. Desigur, ideea e de saltuat, însă rămâne de văzut când se va pune în aplicare, pentru că Jiboul a primit deja bănuții și se apucă în curând de săpături. Dacă în Zalău lucrurile vor avansa cu viteza melcului lovit de reumatism, așa cum avansează și cu vestitul, dar nevăzutul cinematograf, atunci vom avea de așteptat mult și bine până când ne vom duce la o sesiune de înot sau vreun meci de polo, la bazin.

# Păstrăm nota și așteptăm cu nerăbdare să aibă zălăuanii și un loc de picnic. Acu-s ceva ani, mulți de altfel, promisiunea celor care azi conduc urbea era amenajarea unui loc de picnic. Să fim expliciți: una dintre promisiuni! Dacă-i chiar așa de greu să amenajezi un loc de picnic, ce să mai zici de alte planuri mărețe. De fapt, zvonărașul a uitat că cei care-s la butoanele orașului habar nu au ce-i aia clisă prăjită. Când provii din mediul academic, născut și crescut la oraș, cu masa servită în permanență la restaurant, n-ai cum să percepi nevoia celor de la țară, mutați la bloc. Crema edilitară a Zalăului se-ncadrează perfect în versurile marelui poet, că tot a fost Ziua Culturii: ‘’Și noi locului ne ținem, / Cum a fost așa rămânem’’