Daniel Săuca
De Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie) aduc în atenția celor interesați și „consumul de produse mass-media tradiționale”, conform datelor Barometrului de consum cultural 2018 (culturadata.ro). Studiul arată că „în spaţiul nonpublic, activitatea cu cea mai ridicată rată de participare este cea corespunzătoare variabilei care măsoară frecvenţa vizionării ştirilor, emisiunilor, filmelor sau serialelor TV: 92 la sută dintre respondenţi au urmărit astfel de programe cel puţin o dată pe săptămână . În acelaşi timp, 76 la sută dintre respondenţi au ascultat radioul şi 69 la sută au ascultat muzică pe diferite dispozitive cu o frecvenţă cel puţin săptămânală”. În cercetarea menționată se mai arată că „celelalte activităţi desfăşurate în spaţiul nonpublic înregistrează procente mult mai mici de persoane care le practică săptămânal: 26 la sută pentru cititul ziarelor în format tipărit, 19 la sută pentru lectura cărţilor, 16 la sută pentru jocurile video şi pentru cititul revistelor în format tipărit şi 10 la sută pentru vizionarea filmelor în format DVD / Blu-ray”. Și totuși: se mai citesc ziare tipărite, reviste tipărite și cărți tipărite. Pe de altă parte, e de văzut în continuare și modul, consistența în care cultura va fi prezentă în mass-media națională și locală. Barometrul citat subliniază și că „profilul celor care utilizează internetul atât în scopuri informative sau de divertisment, cât şi în scopuri educaţionale sau culturale este format cu precădere din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani şi 30-39 de ani. Astfel, mai bine de jumătate dintre persoanele care folosesc internetul în aceste scopuri sunt tineri cu vârsta sub 39 de ani. În acest context, la nivelul profilului corespunzător practicii de citire a presei online se înregistrează cel mai ridicat procent al persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani. De asemenea, aproximativ un sfert dintre persoanele care consumă conţinutul blogurilor sau vlogurilor culturale au vârsta de peste 50 de ani”. Un posibil „trend” pentru anii vin. O concluzie a studiului menționat: „rezultatele pun în evidenţă un grad general redus de participare la activităţi cu caracter cultural. Mai exact, peste jumătate dintre participanţii la studiu nu au luat parte niciodată în ultimul an la o activitate care să implice consumul unor produse sau servicii culturale în spaţiul public”. Asta nu înseamnă că nu au citit, nu au ascultat radio sau nu au vizionat o emisiune tv. Cu alte cuvinte, e posibil să dorim nejustificat o participare mai consistentă la manifestări culturale în spațiul public. Cultura se manifestă și în/prin mass-media. Cum, poate într-un episod viitor.
Cifre mari. Mai că-ți vine să zici că populația din România este cultă. Dacă „lasferbinți” la tv, manelele la radio, vlogerismul pe youtube înseamnă cultură, atunci nu mai e nimic de zis! Iar dacă eu, la peste 65 de ani – nemaivorbind de cei tineri -, nu citesc ziare și cărți on paper, ci pe net și pe book-reader, se pune? Așa încît mai bine două poante cu statisticile: 1. există două feluri de minciuni, minciuna obișnuită și minciuna statistică; 2. cu statistica e ca și cum ai sta cu un picior într-un lighean cu apă caldă și cu celălalt într-unul cu apă rece și vrei să iei temperatura medie.