De Ziua Culturii Naționale în Sălaj

Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie) poate fi un prilej și pentru a pune în atenția opiniei publice (dacă mai există) câteva reflecții, gânduri, idei despre viitorul culturii instituționalizate în județul Sălaj.
Instituțiile publice de cultură ar merita, mai întâi, să aibă în vedere toate artele și toate manifestările actuale ale culturii, în funcție de specificul, rolul, atribuțiile, misiunea fiecărei instituții. „Marea bătălie” pentru teatru în Zalău, dusă de cel puțin două grupuri de interese (să le spun așa), poate fi periculoasă din perspectiva viitorului instituțional al culturii sălăjene. Și pentru că, evident, pe lumea asta, și în „blestematul” județ al lui Maniu și Coposu, există sau ar trebui să existe nu numai teatru. Oricât de „spectaculoasă” ar fi cererea sau prestația unei trupe sau alta.
Reamintesc că Sălajul, Zalăul nu a(u) avut niciodată, instituțional, teatru, filarmonică, operă. Azi nu are/au nici cinematograf (ca să aduc în atenție instituții care contează oficial în barometrele de consum cultural). Sigur (dacă mai e sigur ceva în această țară, în afară de moarte) va avea cinematograf (la Zalău), bine ar fi și teatru, și filarmonică, și operă, și ansamblu coral profesionist. Ce facem cu ansamblurile folclorice, cu școala populară de arte, cu revista și editura „Caiete Silvane”? Le închidem sau le aducem la limita supraviețuirii pentru a face loc, finanța poate numai aventuri instituționale în domeniul teatrului?
Și apoi cum definim „profitul”, „succesul financiar” al unei activități culturale sau alta? Sigur nu putem aduna mere cu pere decât dacă urmărim alte mize decât cele culturale. Nu poți compara cursurile de la școala populară sau cercetarea ori activitatea din biblioteci cu un spectacol de teatru la care participă, să zicem, o sută de spectatori (gratuit sau cu bilet oricum subvenționat) într-o sală a cărei chirie este plătită de o instituție de stat nu de puține ori către o altă instituție de stat. Chiar nu mai interesează pe nimeni conservarea și promovarea culturii tradiționale? Ce „profit” imediat, financiar, poate aduce promovarea Sălajului istoric și cultural în țară și în străinătate?
Poate e bine să (re)amintesc instituțiile publice de cultură din Sălaj care funcționează în acest moment:
– Direcția Județeană de Cultură (instituție deconcentrată a Ministerului Culturii);
– Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj (instituție subordonată Consiliului Județean Sălaj; conservarea și promovarea culturii tradiționale; școala populară de arte și meserii; ansamblul folcloric „Meseșul”; revista și editura „Caiete Silvane”; rol și de finanțare a activităților/proiectelor culturale din județ);
– Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău (instituție subordonată Consiliului Județean Sălaj);
– Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu” Zalău (instituție subordonată Consiliului Județean Sălaj);
– Casa Municipală de Cultură Zalău (instituție subordonată Primăriei municipiului Zalău; are în componență Ansamblul artistic profesionist „Porolissum”).
În orașe, situația e oarecum confuză: sunt destule case de cultură fără personalitate juridică, rolul „finanțării” culturii revenind primăriilor locale (un subiect fain, cu altă ocazie, poate).
Ca să fiu cât mai scurt, propun ca teme de dezbatere și:
1. Strategie culturală județeană (în acest moment, nu există);
2. Strategie culturală la nivelul municipiului Zalău (Cine își asumă? Cum? Cine sunt actorii implicați? etc.);
3. Construirea în Zalău a unui centru cultural adecvat diversității culturale (conservare, promovare, arte vizuale, bibliotecă publică ș.a.);
4. Implicarea politicului, multinaționalelor, mediului privat, sectorului non-guvernamental, administrației publice în magicul proces de dezvoltare a culturii, educației!….

Dacă e dezbatere, să fie dezbatere! Fără jigniri, fără resentimente, fără fake-uri! Abia aștept discuții serioase, aplicate pentru viitorul nostru comun!

Daniel SĂUCA,
Manager,
Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj