Crește tariful la gunoi, pentru că nu colectăm selectiv: cum a ajuns Zalăul unul dintre cele mai murdare orașe din regiune

Pentru a încuraja sortarea corectă și reciclarea deșeurilor, statul român a impus, printr-o ordonanță adoptată în 2005 și completată ulterior, ca pentru fiecare tonă de deșeuri depozitată în gropile de gunoi, cei care generează acest gunoi să achite o sumă către Fondul de mediu. În cursul anului 2019, contribuția pentru economia circulară (respectiv taxa către Fondul de mediu) a fost de 30 de lei pentru fiecare tonă de deșeuri depozitată în gropile de gunoi. Începând din 2020, cuantumul acestei contribuții crește la 80 de lei pentru fiecare tonă depusă în depozitele ecologice, precum cel de la deponia Dobrin, folosit în județul Sălaj. Prin obligarea celor care generează deșeuri să plătească o sumă tot mai mare pentru depozitare, autoritățile naționale speră să determine populația să sorteze deșeurile pe fracții reciclabile, astfel încât la gropile de gunoi să fie depuse cantități tot mai mici, pentru atingerea țintelor asumate în fața UE. România și-a asumat o țintă de reciclare de 50 la sută până în 2020. Astfel prin majorarea taxei de salubrizare, făcând parte din politica națională de descurajare a depozitării deșeurilor reciclabile în gropile de gunoi, cetățenii, societățile comerciale și instituțiile publice din județul Sălaj vor plăti, de anul acesta, mai mult  în baza creșterii contribuției pentru economia circulară, impusă de lege.

Operatorul de salubrizare SC Brantner Environment SRL în baza OUG 74/2018 și OUG 196/2005 actualizată și pentru a atinge țintele de reciclare impuse de legislația în vigoare, soluția pe care deja a adoptat-o este încurajarea colectării separate și a reciclării. “Operatorul a desfășurat numeroase acțiuni în acest sens, atât în rândul populației cât și în rândul elevilor, prin campanii desfășurate în cadrul Instituțiilor de învățământ, precum și vizite desfășurate la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Dobrin, unde și-au însușit un comportament pozitiv fata de mediului înconjurător. O bună gestionare a deșeurilor este una dintre pietrele de temelie ale economiei circulare și contribuie la prevenirea unui impact negativ al deșeurilor asupra mediului și asupra sănătății populației. Actorii locali au un rol esențial în gestionarea deșeurilor, iar implicarea lor în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor, precum și sprijinul pentru activitățile pe care le desfășoară aceștia sunt necesare pentru a asigura conformitatea cu legislația UE. Suntem, astfel, singura ţară din Uniunea Europeana care încurajează depozitarea deşeurilor la groapa. Practic, în acest moment, prin încurajarea depozitării, infringementul pentru nerealizarea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate cu 50 la sută până în 2020 nu mai poate fi evitat, din 2021 România urmând să plătească până la 200.000 de euro/zi. Prin urmare, pentru respectarea principiului  poluatorul platește si a principiului << plătește cât arunci”, contribuția pentru economia circulară trebuie să se răsfrângă pe lanțul operatorilor, de la operatorul depozitului până la generatorul de deșeuri (populația și agenții economici), prin intermediul operatorului de colectare și transport”, se arată în comunicatul operatorului Brantner.

În Germania, dacă o factură este găsită în containerul de peturi și plastic, amenda este de 400 de euro/locatar

Situația cu care municipiul nostru se confruntă pe segmentul deșeurilor menajere este departe de normalitate. Mulți dintre cetățeni fac fotografii la centrele de colectare cu capacitatea mult depășită, și le postează pe rețelele de socializare, uitând însă câteva aspecte esențiale care duc la această situație gravă. În primul rând, colectarea selectivă, mai ales la blocuri, este departe de a fi una conștiincios efectuată. Oamenii aruncă la întâmplare ambalajele din plastic, aruncă deșeurile reciclabile împreună cu deșeurile menajere, ambalajele de dimensiuni mari sunt lăsate pe jos, fără a fi pliate și puse în containerul corespunzător. În multe puncte de colectare a deșeurilor menajer se poate observă la orice oră faptul că aceste deșeuri sunt, în cea mai mai mare parte, amestecate, lucru care înseamnă un adevărat dezastru pentru angajații societății care colectează gunoiul în Zalău, pentru cei care lucrează la deponia de la Dobrin, acolo unde aceste grămezi de deșeuri menajere amestecate cu deșeuri reciclabile nu mai sunt aruncate la grămadă, în groapă, așa cum se întâmpla în trecut și evident, pentru soarta mediului și a noastră. La Dobrin, pe lângă faptul că totul este monitorizat la milimetru, fiecare pet din plastic, de exemplu, este luat cu mâna de către angajați, din grămada de gunoi menajer și selectat, inclusiv pe culori (alb, verde, galben etc) și pus în grămada corespunzătoare, asta după ce deșeurile tip grămadă sunt selectate și triate mecanizat, pe benzi separate. Una dintre cauzele pentru care mulți dintre zălăuani sunt obligați să trăiască cu gunoiul sub ferestrele apartamentelor este faptul că oamenii nu înțeleg  necesitatea selectării și depozitarea corespunzătoare a deșeurilor, cele reciclabile separat de gunoiul menajer. Pe principiul gunoiul generează gunoi, dacă un singur locatar aruncă sacul menajer pe jos sau aruncă, de exemplu, cutia unui televizor între pubele, fără să o plieze și să o pună în containerul de hârtie, atunci și următorul cetățean va refuza să calce în grămada de gunoi de pe jos pentru a ajunge la container și va lăsa gunoiul, evident, tot pe jos. Nu mai amintim de cazurile, tot mai multe, prin care cetățenii care locuiesc la bloc aruncă săculețul de gunoi din apartament în coșul de gunoi stradal, lucru care generează o adevărată catastrofă atât din punct de vedere vizual, cât mai ales ca impact asupra mediului și sănătății noastre, în definitiv. Vedem cu toții în alte orașe ori în alte țări, cum punctele de colectare a deșeurilor sclipesc de curățenie  și ne întrebăm la nesfârșit de ce la alții este posibil, iar la noi, lucrurile arată așa cum știm. Este simplu: pentru că sunt suficient de multe puncte de colectare pe fiecare cartier/ansamblu de blocuri ori case, pentru că oamenii nu aruncă deșeurile reciclabile la întâmplare, amestecate sau până nu le pliază și pentru că în acest fel, colectând selectiv, pubelele destinate efectiv gunoiul menajer, nereciclabil, sunt umplute mult mai greu, nemaifiind posibil ca gunoiul sa ajungă să de ape dinafară și să se formeze sub formă de munți, pe jos. În alte țări – o altă lacună cu efecte catastrofale la noi – sticlele din plastic se plătesc (există un adaos la prețul produsului) iar ulterior, pe sticla-pet primești 25 sau 50 de cenți mergând cu ea la orice automat din supermarket. Este vorba de educație, de legi solide pe care cei care ne conduc refuză să le adopte, de bun-simț, de respect om-om, om-natură și de grijă pentru aerul pe care îl respiră, pentru cartea de vizită a orașului, pentru ei înșiși, pentru felul în care acești oameni și copiii lor trăiesc. Până când toate acestea nu vor fi înțelese, acceptate și puse în aplicare și de noi, amenzile pot ajunge la 5000 de euro iar societățile să ridice de cinci ori pe zi gunoiul, tot degeaba, nimic nu se va schimba pentru că cel care aruncă pe jos va arunca în continuare tot acolo, iar în tomberoane va arunca la grămadă tot ce aduce din casă.

 Punctele de colectare trebuie suplimentate, iar agenții economici care aruncă tone de gunoaie în containerele de la blocuri trebuie aspru sancționați

O altă problemă pe care puțini dintre zălăuani o știu, este nesimțirea cu care unii agenți economici – magazine, societăți comerciale -, refuză să-și închirieze propriile pubele, fiind mari generatoare de gunoi, preferând să aducă tot gunoiul în pubelele destinate locatarilor de la blocuri. Este lesene de înțeles de ce, la o or[ după ce Brantner ridică gunoiul, jumătate din pubele sunt, din nou, pline. Mai nou, firme din comunele învecinate cu Zalăul, vin cu tupeu și își lasă noaptea tone de gunoaie în punctele de colectare din zona Sărmaș sau de la marginea cartierului Brădet. Angajații societății de salubritate au depistat mașini venite din Moigrad sau Crișeni care descărcau deșeuri la punctele de colectare dintre blocuri. Nu mai amintim de cei care aruncă tone de deșeuri din construcții direct pe șoseaua de centură. Evident că nu mai există niciun dubiu de ce aceste pubele sunt pline la doar câteva ore după ce au fost golite de Brantner, iar spațiul a fost curățat și lăsat în bună regulă. În zona Albă ca Zăpada, rromii fac prăpăd, acest punct de colectare din centrul municipiului fiind unul dintre cele mai problematice din întreg Zalăul. Zilnic deșeurile sunt înșirate pe zeci de metri pătrați de către scormonitori, iar rromii aduc cu roaba deșeuri din construcții, cauciuc, fier, mobilă veche și alte categorii pe care le-au adunat de la alte centre dar consideră că nu le mai sunt de folos.

Ce mai găsim la centrele de colectare: fotolii, șifoniere, mașini de spălat spărtură de perete și conducte PVC

Cea de-a treia mare problemă este aruncarea deșeurilor voluminoase, cum ar fi mobilierul, cauciucurile, deșeurile vegetale în cantități mari dar mai ales deșeurile din construcții. În toate cartierele Zalăului apar, la câteva zile, saci întregi cu spărtură de zid, cărămizi din BCA sau perete spart, bucăți de conductă din PVC, găleți cu vopsea sau mobilier dezafectat – canapele, fotolii, scaune, deșeuri electrice și electronice mari. Toate acestea reprezintă un adevărat dezastru prin faptul că nu pot fi ridicate de firma de salubritate întrucât în contractul cu municipalitatea și în fișa lor de activități pentru care sunt plătiți nu sunt stipulate aceste ridicări. Cu toate acestea, angajații Brantner ridică benevol aceste deșeuri, angajații fiind nevoiți să ridice în spate saci sau mobilier de peste 100 de kilograme și să așeze în mașini aceste deșeuri pe care societatea nu este obligată să le ridice. Unii angajați le atrag atenția oamenilor, dar mai ales celor care vin ca hoții și aruncă cu basculanta, deșeuri care nu pot fi ridicate și care, mai mult, strică gunoierele – este vorba despre cabluri, betoane etc. Nu de puține ori angajații sunt amenințați și înjurați de către aceste persoane care sunt și agresive dar și violente în multe cazuri, iar cei care trebuie să ia măsuri și să-i ardă pe aceștia la buzunare cu amenzi de mii de lei, au alte preocupări sau sunt depășiți de evenimente ori de propria lor neputință și lipsă de implicare. Nu de puține ori, gunoierele (mașinile) noi, s-au defectat și multe piese nu au mai putut fi reparate pentru că printre sacii cu deșeuri menajere erau mascate bucăți din fier sau beton.

Măsurile de supraveghere și sancționare sunt ineficiente

Așa cum am anunțat anul trecut, Primăria Zalău a instalat în câteva puncte din municipiu, camere de luat vederi, urmând, așa cum am fost anunțați, să mai instaleze și altele în cursul acestui an, însă rezultatele acestei măsuri sunt departe de a rezolva, fie și măcar parțial, situația. Mașini și autoutilitare – așa cum este cea din fotografia de mai jos – vin și basculează aproape zilnic tone de deșeuri necorespunzătoare în punctele din cartiere și nimeni nu ia nicio măsură fie pentru că nu ai cum să mai demonstrezi cine este vinovatul – dacă nu îl prinzi în flagrant – dar și pentru că o cameră de luat vederi nu este una care să ofere imagini de pe timpul nopții,  fie că pur și simplu cazurile sunt prea multe și depășesc orice posibilitate de monitorizare modeste pe care le avem. Cu toate acestea, camerele de luat vederi iată că nu oferă, mai ales pe timpul nopții, mari rezultate, amenzile, deși au fost mărite la începutul anului trecut, rămân total ineficiente pentru că nu se aplică sau se aplică în prea puține cazuri. O cușcă de dimensiuni medii, cu acces electronic prin cartelă, costă aproximativ 17.000 de lei cu toate dotările, inclusiv panoul solar de alimentare a sistemului de acces. Prin comparație, un punct de colectare îngropat, hidraulic, costă peste 50.000 de lei iar eficiența lui e discutabilă. Dacă ar fi să luăm un singur exemplu – punctul de colectare a deșeurilor situat la baza Parcului Central, deși aici a fost montată o platformă hidraulică, nu a mai rămas spațiu și pentru containerele tip clopot, acolo unde oamenii ar putea arunca, după ce au pliat, pentru a nu ocupa loc mult, sticlele din plastic, cartoanele și alte deșeuri reciclabile. Doar patru bidoane de apă, de 5 litri, goale, aruncate în containerul de deșeuri menajere – adică exact acolo unde nu le este locul – fără să fie presate în prealabil, crește nivelul de gunoi în pubelă cu 50 de centimetri. Imaginați-vă ce se întâmplă și în cazul cutiilor din carton aruncate întregi ori a altor deșeuri care ar trebui să fie depozitate după ce au fost presate cu piciorul ori cu mâna – o operațiune care ne ia câteva secunde – în pubelele corespunzătoare deșeurilor reciclabile. Prin urmare, depășirea, în doar câteva ore, a capacității unei pubele și revărsarea gunoaielor pe jos nu mai reprezintă niciun mister. În plus, numărul insuficient de puncte de colectare, respectiv pubele, face ca situația să fie cea pe care mulți zălăuani o prezintă în fotografii, pe Facebook, ridicând din umeri.

Primăria Zalău va înființa 11 centre speciale de colectare a deșeurilor voluminoase

 Am solicitat o situație a investițiilor și acțiunilor pe care municipalitatea le are în vedere în acest an, la capitolul deșeuri menajere. Cât privește situația amenzilor aplicate în 2019, a implementării unor noi metode de supraveghere și alte date, toate acestea vor face obiectul unui articol pe care îl vom publica în această lună. “Pentru anul 2020 în programul de investiții al Primăriei municipiului Zalău, la capitolul dezvoltare și amenajare puncte gospodărești s-a propus: amenajarea unor 25 noi platforme subterane de colectare a deșeurilor menajere, finanțată din bugetul local și redevența aferentă contractului de delegare a gestiunii a serviciului de salubrizare dintre Ecodes și asocierea Brantner Environment; amenajarea a 11 puncte gospodărești pentru colectarea deșeurilor voluminoase (mobilier uzat, cartoane, etc.) care se vor poziționa în amplasamentele stabilite în cartierele de locuințe. Pentru stoparea depozitărilor necontrolate de deșeuri în diferite zone ale orașului, pentru anul 2020, a fost propusă achiziționarea și montarea unui număr de 30 camere de luat vederi, dintre care patru bucăți să fie montate pe șoseaua de centură, iar monitorizarea  să fie efectuată de inspectorii Direcției Corp Control din cadrul instituției și de către Poliția Locală Zalău.” se arată în răspunsul trimis de municipalitate la solicitarea Magazin Sălăjean.

 Educația și dorința de a colecta selectiv – singurele în măsură să ne salveze

Dincolo de faptul că am ajuns să aruncăm cantități tot mai mari de gunoi, numărul centrelor/pubelelor fiind în prezent total insuficient, selectarea riguroasă, de către fiecare cetățean și locatar reprezintă, de departe, unica măsură prin care am putea reduce nu doar tarifele, cât mai ales efectele îngrozitoare ale acestui fenomen, mizeria din jurul blocurilor și mai ales impactul asupra mediului. Dacă multora dintre noi nu le pasă de mediul înconjurător și nu conștientizează, văzând ce dezastre se întâmplă la alții, impactul catastrofal al colectării neselective, poate că ar trebui să ne pese măcar de faptul că stau și iarna, și vara, cu gunoaiele sub nas, respirând și înghițind viruși și bacterii, fiind nevoiți să vadă pe sub ferestre roiuri de muște și tânțari care aduc, evident, o grămadă de boli, sau șobolani ori câini comunitari care întind aceste gunoaie aruncate de noi pe jos și ni le aduc până la intrarea în imobile. O mare parte dintre acești germeni și bacterii le ducem pe tălpile încălțămintei, evident, în locul în care trăim. Este necesar un efort concertat, depus de alianța responsabilă pe acest sector, poate cel mai important din câte există într-o comunitate – Primărie, Brantner și Asociația Ecodes – pe de o parte, populația și agenții economici pe de altă parte, prin conștientizare, în cel de-al doisprezecelela ceas, a faptului că doar educându-ne și acționând fiecare așa cum alte țări o fac de zeci de ani, putem să avem un oraș curat și o viață mai frumoasă, vom reuși să rezolvăm, treptat, această uriașă problemă cu care Zalăul se confruntă. Fiecare dintre entitățile enumerate mai sus trebuie să realizeze faptul că atât timp cât situația la fața locului rămâne exact cea pe care o vedeți în fotografiile de mai jos, fotografii făcute de noi și de cititori în urmă cu doar câteva zile, atunci înseamnă că aceste instituții sunt incapabile să își desfășoare activitatea, sunt incompetente și toacă banul public degeaba. Orice explicație, orice justificare în fața acestor imagini este nulă! Dar până când și aceste trei instituții sălăjene dar și cei care aruncă gunoiul la întâmplare și neselectat nu vor pricepe că situația din Zalău, pe sectorul curățeniei, este scăpată de sub control, nu se va schimba nimic.

Mulți dintre noi ne mulțumim să aruncăm mereu vina pe operatorul de colectare care, având în vedere felul în care se ajunge la astfel de situații, este ultimul și cel mai puțin vinovat. Gunoiul se ridică de la blocuri o dată pe zi, exact atât pentru cât cei de la Brantner sunt plătiți și exact cum este stipulat în contractul semnat cu municipalitatea. Evident, dacă în contract ar fi trecute două treceri pe zi, așa cum este, iată, necesar în multe puncte, aceștia ar veni de două ori. Chiar și așa, după cum ne-a explicat directorul societății, Andrei Frățilă, societatea colectează atunci când situația impune, așa cum a fost de exemplu de Sărbători, chiar și de două ori, deși nu sunt obligați. Așteptăm schimbări, investiții, mai multă responsabilitate, mai multă muncă și mai mult drag de acest municipiu din partea celor care au datoria și sunt plătiți cu salarii bune pentru a face ca lucrurile să se schimbe. Iar noi, cetățenii, dacă ne dorim “o țară ca afară”, trebuie să facem acest lucru posibil, mai ales acum când deja nu mai suntem doar avertizați, ci și sancționați pentru faptul că suntem neglijenți și nepăsători, de multe ori. Până atunci, din calculele noastre, Guvernul – presat de sancțiunile Uniunii Europeană – ne va adăuga la factura de gunoi aproximativ 1,5 lei de persoană. Iar acesta este doar începutul.

Foto: Magazin Sălăjean, Facebook/Agora Zalau