Numărul sălăjenilor diagonsticați cu diabet zaharat este într-o continuă creștere. Situația este confirmată și de reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, care precizează că în primele nouă luni ale anului în curs s-au înregistrat 656 de cazuri noi, comparativ cu anul 2018. Astfel, în cursul anul trecut în județul Sălaj au fost înregistrate 14.958 de cazuri de diabet zaharat, cu 856 de cazuri în plus comparativ cu anul 2017. Din cele peste 14.950 de persoane aflate în evidența DSP Sălaj cu diagnosticul de diabet zaharat, cele mai multe persoane provin din mediul rural -8.175, iar 6.810 sunt din mediul urban. De asemenea, 3.349 sunt cazuri insulino- dependent și 11.636 sunt cazuri insulino-independent. Conform sursei citate, în primele nouă luni din acest an în evidența instituției se aflau 15.489 de persoane diagnosticate cu diabet zahat, din care 656 de cazuri noi, 75 insulino-dependent și 581 insulino-independent.
Diabetul zaharat, boala secolului
Dabetul zaharat este o boală în care concentraţia sanguină a glucozei, respectiv glicemia, creşte foarte mult din cauza producţiei insuficiente de insulină. Insulina, un hormon eliberat de pancreas, controlează cantitatea de glucoză din sânge. Alimentele şi băuturile consumate sunt scindate în elementele componente, cum ar fi glucoza, de care organismul are nevoie pentru a funcţiona în mod adecvat. Zaharurile sunt absorbite în fluxul sanguin şi stimulează producţia pancreatică de insulină. Insulina permite zaharurilor să treacă din sânge în celule. Odată ajunse în celule, zaharurile sunt transportate în energie, care este utilizată imediat sau stocată până când devine necesară. În mod normal, concentraţia sanguină a glucozei variază pe parcursul zilei. Creşte după masă şi revine la normal în următoarele două ore. Când glicemia se normalizează, producţia de insulină scade. Glicemia variază de obicei în limite înguste, între 70 şi 110 miligrame per decilitru (mg/dL) de sânge. În cazul consumului de carbohidraţi, poate creşte mai mult. Persoanele în vârstă de peste 65 de ani au glicemia uşor crescută, în special după masă. Dacă organismul nu produce suficientă insulină pentru a transporta glucoza în celule, creşterea glicemiei sanguine şi scăderea cantităţii de glucoză din celule determină simptomele şi complicaţiile caracteristicile diabetului zaharat. În practica medicală se foloseşte adeseori denumirea completă de diabet zaharat şi nu numai diabet, pentru a distinge această boală de diabetul insipid, o afecţiune relativ rară iar glicemia este normală.
Tipurile de diabet
În diabetul zaharat de tip I, denumit diabet insulino-dependent sau diabet cu debut juvenil, peste 90 la sută din celulele pancreatice care produc insulină sunt distruse definitiv. Ca urmare, producţia pancreatică de insulină este redusă sau absentă. Potrivit specialiștilor, majoritatea persoanelor cu diabet zaharat tip I fac boala înainte de 30 de ani. Se consideră că un factor de mediu – probabil o infecţie virală sau un factor nutriţional, care acţionează în copilărie sau în adolescenţă – induce distrucţia celulelor pancreatice care produc insulină de către sistemul imunitar al organismului. Anumite persoane sunt mai susceptibile la acţiunea factorilor de mediu, din cauza unei predispoziţii genetice. Diabetul zaharat tip II, denumit diabet non-insulino-dependent sau diabet cu debut la vârsta adultă, se caracterizează prin faptul că pancreasul continuă să producă insulină, uneori chiar mai multă decât în mod natural. Însă organismul dezvoltă rezistenţă la efectele insulinei, astfel încât în realitate există un deficit insulinic.
Simptomele diabetului
Semnele prin care persoanele pot recunoaște diabetul pot trece ușor cu vederea, iar în unele situații acestea lipsesc cu desăvârșire. Medicii specialiști atrag atenția cu privire la câteva simptome uzuale ale diabetului: urinare frecventă; sete excesivă; foame intensă, chiar și la scurt timp după ce persoana a mâncat; scădere bruscă în greutate fără a ține o dietă; oboseală prelungită; vedere neclară; răni sau tăieturi care se vindecă greu; infecții repetate și durere, amorțeală sau furnicături în mâini și picioare. Toate aceste simptome trebuie să fie un semanl de alarmă, iar persoanele trebuie să se prezinte la medic.
