Sezonul legumelor proaspete este în plină desfășurare, fapt care ne bucură și ne asigură zi de zi “combustibil” pentru o alimentație sănătoasă, bogată în vitamine, fibre și nutrienți de calitate. „Vedeta” sezonului, omniprezentă pe tarabele piețelor dar și în marile magazine este roșia, fără de care aproape nicio masă sănătoasă nu poate fi concepută. Nu diferă doar soiurile, culoarea, consistența roșiilor pe care le putem cumpăra, cât mai ales felul în care sunt tolerate de organism prin substanțele ce au fost sau nu adăugate de producător, îngrășăminte, calitatea acestora etc.
Nu de puține ori, consumatorii s-au trezit, după ce au consumat o roșie simplă ori sub formă de salată, cu crampe stomacale, dureri de burtă, greață, balonare sau chiar stări de rău. Nu este de mirare, pentru că o roșie “umflată” cu îngrășăminte sau agenți care accelerează coacerea fructului în cantități scăpate, voit sau nu, de sub control, ne pot provoca aceste probleme. Nu în ultimul rând, o roșie fără gust, apoasă, cu consistență fibros-verzuie și tare, sunt primele semne că avem de-a face cu un produs departe de calitatea roșiei crescute în grădină sau într-o seră serioasă. Acest lucru este valabil și pentru alte categorii de fructe și legume. Cercetătorul ştiinţific Floarea Burnichii, de la Statiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, ne-a oferit câteva detalii legate de modul în care trebuie să alegem aceste legume şi fructe, de care dintre ele să ne ferim şi mai ales care sunt modalităţile, de multe ori ilegale, prin care o legumă sau un fruct sunt aduse la stadiul de maturitate în mod forţat, utilizând substanţe sau proceduri care contravin legii şi care ne pot pune într-un real pericol sănătatea, consumându-le. “Motivul pentru care unele legume sau fructe, în special roşiile şi pepenii, specifice perioadei de vară, nu au gust, îşi are <<<rădăcinile>> în materialul genetic folosit, pe de o parte, dar şi în unele proceduri, să le spunem <<neortodoxe>>, prin care fructul sau leguma este adus la maturitate. Răspunzătoare, sub primul aspect, sunt materialele genetice venite din străinătate, adică sămânţa. Este, practic, o invazie de material în care s-a pus bază, aproape exclusiv, pe viitorul aspect al rodului şi aproape deloc pe gustul şi calităţile nutritive ale acestuia. Pentru că trăim într-o societate care pune tot mai mult accent pe aspect, indiferent la ce ne raportăm, din păcate acest lucru a ajuns să fie nu doar vizibil ci să fie simţit, pe pielea noastră, a consumatorilor, atunci când alegem, mai mult sau mai puţin în cunoştinţă de cauză, astfel de produse. Deci, sămânţa are o mare parte din vină, iar apoi, diversele îmbunătăţiri, de la substanţele chimice, cele mai multe total interzise în cazul legumelor, până la agenţii care grăbesc coacerea şi oferă o falsă impresie a unui fruct copt. Există substanţe folosite de fermieri care coc fructul într-o noapte. Aţi observat haloul, cercul acela verde, din interiorul roşiei şi placenta roşiei, de asemenea, verde, acolo unde găsim seminţele. Acestea sunt semne că fructul a fost copt forţat. Practic, substanţa grăbeşte colorarea suprafeţei fructului, chiar şi în câteva ore, prin concentrarea etilenei la nivelul suprafeţei roşiei, de exemplu, aceea care se şi vede de altfel, şi ne oferă falsa informaţie cum că vom cumpăra un fruct copt. În realitate, roşia e… roşie doar la suprafaţă, în interior ea este, practic, necoaptă, fără gust, fadă, acră, improprie consumului sau al satisfacerii gustului”, spune specialistul de la Staţiunea de Cercetare pentru legumicultură din Buzău. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în mod natural, din cauza variaţiilor mari de temperatură de la o zi la alta, spun specialiştii.
