Numărul orelor petrecute de copiii din țara noastră la școală va fi mai mic decât în prezent. Măsura limitării numărului de ore pe care le pot petrece elevii la școală se regăsește într-un proiect de act normativ ce se află la votul decisiv al senatorilor, având propunere de adoptare. Acest proiect legislativ a mai fost adoptat de Parlament, dar șeful statului a cerut parlamentarilor reexaminarea acestuia.
Tinerii ce urmează diverse forme de învățământ din țara noastră vor petrece mai puțin timp la școală, după cum stabilește Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011. Proiectul normativ a primit în 2018 votul decisiv al parlamentarilor, dar acum se află din nou la votul Senatului (cu propunere de adoptare), deoarece președintele țării a cerut reexaminarea documentului. Pentru a se putea aplica, documentul are nevoie de adoptarea de către Senat și de semnătura președintelui țării.
După cum prevede documentul, începând cu anul școlar 2020-2021, numărul de ore petrecute săptămânal la școală de către elevii din învățământul primar va fi limitat la 20 de ore, iar numărul de ore pentru cei ce învață în ciclul gimnazial va fi limitat la 25 de ore pe săptămână. În același timp, liceenii vor petrece la școală cel mult 30 de ore pe săptămână.
Aceste limite se referă, potrivit propunerii legislative, la orele “alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate”.
În prezent, numărul maxim de ore pe care le pot petrece elevii din România este stabilit, în funcție de nivelul de învățământ, de o serie de planuri-cadru de învățământ. De exemplu, planul-cadru pentru învățământul primar folosit în prezent stabilește că elevii din acest ciclu de învățământ pot petrece la școală cel mult 22 de ore pe săptămână.
Pe lângă reducerea timpului pe care îl vor petrece elevii la școală, propunerea legislativă mai stipulează și că în școli și “în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violență psihologică – bullying”. Totodată, documentul stabilește că, pentru a putea identifica și interveni în astfel de cazuri, educatorii și profesorii vor trebui să participe la cursuri de perfecționare privind problemele legate de violența psihologică.
