# Zălăuanii aşteaptă cu nerăbdare începerea şi desigur, finalizarea lucrărilor de reabilitare la statuia Wesselenyi. Contând pe oameni şi pe om, zălăuanii mai speră la lucruri care se realizează cu responsabilitate în micul lor Paris. În speranţa că lucrările vor fi de calitate, aşa cum a fostlucrarea de reabilitare a platoului de marmură, prin fonduri de la contribuabili, se aşteaptă cu nerăbdare inaugurarea. Până un alta, ‘’Doamne ajută cui sărută şi sporeşte cui iubeşte!’’.
# Rămânem în același registru cu cel de ieri, al aspectului urbanistic care lasă de dorit din cartierele zălăuane. Tripla alianță (municipalitate, asociatia vieții și societatea care ridică gunoaiele) se face că plouă pe mai departe în fața mormanelor de gunoi menajer, nemenajer, a deșeurilor vegetale, deșeuri construcții amestecate cu toate zoaiele și mizeriile posibile, care se transformă în munți, lângă blocuri. Mergeți prin Dumbrava și Brădet, Porolissum și Păcii, dar luați-vă și o mască pe figură pentru că o să vă apuce starea de vomă și depresia. Deja mizeria în cantități uriașe, zi de zi, peste tot în jurul pubelelor de gunoi, reprezintă tradiție la noi iar pe căldurile astea, este un mister cum Dumnezeu mai ai curajul să te lauzi cu investiții de alt gen, când acest aspect – salubritatea, este într-o stare dezastruoasă la noi?! Bine că investim în statui și festivaluri aberante! Și tot la fel de bine că huzuriți, cei din administrație și entitățile împricinate în tăvălugul acesta al nepăsării, pe banii noștri, an de an, în timp ce ne oferiți tot an de an doar acest spectacol aducători de greață și dezgust, mai ceva ca la șatra de țigani. O să ajungem prin spitale plini de boli din cauza muștelor și țânțarilor, a șobolanilor și a câinilor care întind gunoaiele pe toate trotuarele și le aduc până la intrările în blocuri! Și asta doar pentru că voi, după ce că mai sunteți și asociați, nu reușiți niciodată să puneți aspectul acestui oraș dar și sănătatea noastră, pe primul plan! Așteptăm alegerile, pentru că altceva se pare că nu mai avem de așteptat. Între timp, toți cei care ne treg pragul orașului – turiști, oaspeți, prieteni, cască ochii și ne compătimesc…
Trist dar adevarat