La spitalele din judeţ mergi cu o boală, pleci cu mai multe. Infecţiile nosocomiale amenință viața pacienților

Zeci de pacienţi  care au ales să urmeze diferite forme de tratament  în unităţile spitaliceşti din judeţul Sălaj  au contactat, în timpul tratamentului, şi alte boli cauzate de infecţii nosocomiale sau intraspitaliceşti (IN) . Concret, sălăjenii s-au internat în diferite secţii ale celei mai mari unităţi spitaliceşti pentru a fi trataţi de o boală, dar şi în alte unităţi,  în cele din urmă alegându-se şi cu altele. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, în cursul anul trecut, în judeţ au fost înregistrate 127 de IN. ”Cele mai multe infecţii intraspitaliceşti s-au înregistrat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău (SJU) – 120, două la Spitalul Salvosan Ciobanca Zalău,  iar la spitalele din Şimelu, Jibou şi Crasna câte un caz”, a precizat directorul DSP Sălaj Ligia Marincaş.  Statistica instituţiei precizate indică faptul că cele mai multe IN, ”preluate” de pacienţi au fost  la secţia Chirugie din cadrul SJU Zalău – 25. Numărul infecţiilor nosocomiale sau intraspitaliceşti înregistrate în judeţul Sălaj, în anul 2018, este totuși în scădere comparativ cu anul 2017 – când au fost raportate 128. În primul trimestrul al acestui an, conform DSP Sălaj, cifra oficială a IN este de 62.

Despre  infecţiile intraspitaliceşti

Infecţiile nosocomiale sunt infecţiile pe care un pacient le dobândeşte în cursul spitalizării şi tratării pentru o altă infecţie. Aceasta înseamnă, în fapt, că în cursul internării şi tratării unui pacient pentru o anumită afecţiune acesta dobândeşte din mediul intraspitalicesc o infecţie adiacentă. Specialiştii în domeniul atrag atenţia că infecțiile intraspitalicești sau nosocomiale (IN) reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, fiind o cauză a morbidității și mortalității pe plan mondial, cu un deosebit impact economic și uman, prin prelungirea perioadei de internare și creșterea costurilor. Aceste aspecte pot fi cauzate: de creșterea aglomerării umane, frecvența tot mai mare a deficitelor imunitare (grupe de vârstă cu risc crescut, comorbidități, tratamente), emergența rezistenței bacteriene la antibiotice.  La nivel naţional prevalența cea mai înaltă a IN s-a evidențiat în unitățile de terapie intensivă. Atât țările dezvoltate, cât și cele cu un venit economic scăzut se confruntă cu povara infecțiilor nosocomiale. Cele mai frecvente IN sunt infecțiile plăgilor chirurgicale, infecțiile tractului urinar, infecțiile căilor respiratorii inferioare și infecțiile de la nivelul fluxului sanguin. Agenții patogeni responsabili pentru IN variază în funcție de patologia pacientului, de tipurile de servicii medicale, dar și de la țară la țară, putând fi de natură bacteriană, virală sau fungică, din mediul spitalicesc; aceste microorganisme prezintă un grad ridicat de rezistență la tratamentul antimicrobian specific și se răspândesc foarte ușor în organismul uman. Diagnosticul și interpretarea rezultatelor de laborator trebuie realizate cu multă atenție, mai ales în cazul culturilor bacteriene, când trebuie să se facă diferențierea între o colonizare simplă bacteriană și o cultură bacteriană patogenă. Tratamentul IN va fi stabilit în funcție de etiologia infecției și de susceptibilitatea germenilor patogeni la agenții antimicrobieni. Din cauza creșterii rezistenței antimicrobiene se recomandă utilizarea judicioasă a antibioticelor (conform rezultatelor testelor de susceptibilitate și a răspunsului clinic), ca doză și durată optimă a antibioterapiei, astfel încât să se reducă cât mai mult apariția rezistenței antimicrobiene. Programele de luptă contra IN trebuie să cuprindă atât activitățile de supraveghere și prevenire, cât și de formare a personalului. Supravegherea continuă, alături de programele de control al infecțiilor nosocomiale nu numai că duc la scăderea acestora, dar, de asemenea, contribuie la o mai bună prioritizare a resurselor și a eforturilor pentru îmbunătățirea asistenței medicale. Toate aceste activități trebuie să fie susținute la nivel național și regional.