Perioada Sărbătorilor este, ca în fiecare an, o perioadă în care românii consumă cantităţi mari de alimente ori achiziţionează pentru gospodării alt gen de produse. Cumpărăturile pe care le facem în această perioadă sunt cu peste 50 la sută mai multe decât cele pe care le efectuăm în mod normal, săptămânal. Nu există magazine fără cozi la casele de marcat, supermarketurile arată ca un furnicar, vânzătoarele şi casierele abia mai fac faţă fluxului uriaş de clienţi. Chiar dacă această perioadă ar trebui să reprezinte un prilej de satisfacţie de ambele părţi, client-patron, de multe ori patronii încearcă fie direct, fie prin “interpuşi” (vânzătorii, în cazul nostru) să îşi sporească profitul prin diverse metode pe care “frenezia” cumpărăturilor, oboseala sau graba ne fac de multe ori să nu le observăm.
Câteva din metodele folosite, din păcate, destul de des de unii retaileri, sunt cele care vă pot fura fie la cântar, fie direct la casa de marcat, astfel încât atenţia, solicitarea bonului fiscal şi consultarea acestuia înainte de a părăsi incinta magazinului, studierea cu atenţie a etichetelor şi aşa-zis promoţiilor, ne pot feri de neplăcerile care acum, mai mult ca oricând, ne “pasc” în preajma Sărbătorilor. Una din metodele deja consecrate de furt este aceea prin care vânzătoarea taxează două sau mai multe bucăţi din acelaşi produs, din greşeală sau intenţionat. O altă metodă este aceea prin care vânzătoarea introduce manual codul de bare al unui produs pe care dumneavoastră nu l-aţi cumpărat, dar pe care ea doreşte să îl scadă din stoc sau să îl ia din magazin la plecare, aşa cum s-a întâmplat în multe cazuri. S-au înregistrat cazuri şi în judeţul nostru, însă de cele mai multe ori ele au rămas spre rezolvare la nivel de unitate, nefiind sesizate autorităţile.
O altă metodă prin care magazinele vă pot “înţepa” este kilogramul „mai mic” la produsele ambalate de supermarket. Dacă aţi crezut până acum că 1 kilogram are… 1 kilogram, în toate situaţiile, v-aţi înşelat. Şi asta, nu înainte ca magazinul să vă înşele pe voi: se întâmplă la carne, brânză, legume şi fructe. Caserola cu carne/brânză vrac ambalată în vid în supermarket are trecută pe etichetă o greutate diferită de cea reală – se bazează pe faptul că un cumpărător nu stă să cântărească un produs deja cântărit, care are gramajul trecut pe ambalaj. Portocalele stricate sunt extrase din pungile de 1 kg şi nu sunt înlocuite cu unele proaspete – din dorinţa de a nu rămâne cu marfa nevândută, angajaţii care verifică raionul de fructe extrag fructele stricate şi leagă la loc pungile sau plasele în care erau ambalate. La fel se poate întâmpla şi în cazul cartofilor ambalaţi în plase de 2,5 sau 5 kg, al morcovilor sau al altor legume. De aceea, e foarte important să nu cumpărăm un produs dacă observăm că ambalajul este deteriorat.
Un preţ la raft, alt preţ la casa de marcat – se întâmplă în cazul multor produse ca preţul afişat să nu se regăsească şi pe bonul de casă. Evident, de cele mai multe ori, preţul plătit de cumpărător este mai mare decat cel de la raft. Angajaţii se ascund în spatele scuzei că noile preţuri nu au fost actualizate în programul informatic dar clientul are dreptul să refuze acel produs dacă se consideră înșelat. Promoţii înşelătoare – atenţie mare la produsele aflate „la promotie”. Preţul afişat la raft poate fi unul foarte tentant dar, când ajungeţi la casă, constataţi că produsul e mai scump. Condiţiile promoţiei sunt scrise de obicei cu litere foarte mici pe etichetele de la raft. Preţul mic e valabil doar dacă aţi cumpărat două sau mai multe produse de acelaşi fel. Reduceri mincinoase, despre care am vorbit pe larg în articolele noastre trecute – în multe cazuri, etichetele cu preţul tăiat sunt făcute special pentru efectul psihologic ori furtul clasic, cu rețuri diferite afișate la raft și la casa de marcat. La prima metodă, este posibil ca preţul mai mare să nu fi fost niciodată practicat pentru produsul respectiv, e doar o metodă de a atrage clienţii. Un client fidel al magazinului respectiv îşi poate da seama cu uşurinţă dacă magazinul este corect sau nu în perioada promoţiilor.
Carton la preţ de tort – la unele cofetării, dacă nu sunteţi atenţi, plătiţi cartonul gros, eventual şi bine îmbibat cu sirop, pe care este pus tortul la preţ de 50-60 de lei kilogramul, cât costă kilogramul de tort. Din dorinţa de a face profit, vânzătorii nu mai scad greutatea ambalajului atunci când calculează preţul produsului. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului ne avertizează să fim foarte vigilenţi la cumpărături, în special în cazul produselor alimentare. Orice problemă pe care o întâmpinaţi în relaţia cu comerciantii trebuie reclamată mai întâi celor în cauză. Sesizarea la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Sălaj (telefon 0260.612.832), trebuie făcută abia după încercarea de rezolvare pe cale amiabilă a problemei.
