Consiliul Judeţean reduce contribuţia cluburilor sportive finanţate din bugetul Sălajului

Alexandru Moldovan

Contribuţia cluburilor sportive din Sălaj finanţate din bugetul judeţului, printre care şi Handbal Club Zalău, a fost redusă de la 10% la 2%, conform unei hotărâri de Consiliu Judeţean aprobată în cadrul şedinţei de miercuri, liberalii contestând modul în care se fac alocările din bani publici pentru susţinerea sportului.
‘Sumele repartizate trebuie însoţite de o contribuţie din partea beneficiarului de minim 2% din valoare sumelor repartizate’, se arat în hotărârea adoptată miercuri.
Consiliul Judeţean a aprobat, anul trecut, finanţarea, pentru anul competiţional 2018-2019, a trei cluburi sportive, suma totală fiind de 2,67 milioane de lei. Din această sumă, 2.590.000 de lei revine clubului de handbal feminin HC Zalău, 40.000 lei – Clubul Sportiv Atletic Zalău şi 40.000 lei – ACS Volei Club Zalau 2015.
În expunerea de motive ce însoţeşte hotărârea adoptată se arată faptul că, în urma modificărilor legislative, a fost eliminat plafonul minim al contribuţiei, stabilit la 10%, lăsând la latitudinea autorităţilor locale stabilirea cuantumului acestei contribuţii.
Consilierul judeţean liberal Paul Maghiu, vicepreşedinte PNL Sălaj, reclamă, într-o postare pe pagina de Facebook a organizaţiei judeţene, oportunitatea finanţării cu sume foarte mari a cluburilor sportive de performanţă, în detrimentul sportului de masă.
‘Şedinţa Consiliului Judeţean Sălaj de azi, 20 martie, mi-a dat ocazia să revin cu o problemă pe care am mai sesizat-o, dar care rămâne, în continuare, la fel de problematică / finanţarea discutabilă ca sume şi oportunitate a cluburilor sportive de performanţă. (…) Fără a pune la îndoială performanţele sportive şi calitatea echipelor (nu mă pricep, nu sunt nici vreun pasionat), trebuie spus că echipele de volei şi handbal din Zalău au primit din bani publici (cumulat), în ultimii ani, milioane bune de euro – spre exemplu, numai pentru perioada 2018 – 2019, suma este de aproape 60 de miliarde (lei vechi n.r.) pentru cele două echipe. Din 2016 şi până astăzi, cu nici 50 la sută din banii acordaţi celor două echipe s-ar fi putut realiza peste 20 de terenuri de sport multifuncţionale, cu nocturnă, destinate publicului larg’, susţine acesta.
Paul Maghiu consideră că rolul administraţiilor locale şi judeţene este de a asigura, în primul rând, infrastructura necesară pentru practicarea sportului de performanţă, dar, mai ales, de masă – stadioane, săli de sport, piste de biciclete, terenuri de minifotbal etc.
‘În cazul banului public, adresabilitatea ar trebui să fie un criteriu important. Iar dacă facem o comparaţie între banii acordaţi pentru sportul de masă şi cel de performanţă, putem observa diferenţe uriaşe’, conchide sursa citată.