“Insignişoare” şi mărţişoare cusute manual pe pânză de in, realizate de un atelier de promovare a valorilor tradiţionale româneşti

Alexandru Moldovan

Mărţişoarele tradiţionale de tip insignă – „insignişoare” sau cele cusute manual pe pânză de in, în ramă de lemn, realizateîn cadrul unor şezători, sunt noutăţile acestui an, pregătite de un atelier de promovare a valorilor tradiţionale româneşti, pentru prima zi a primăverii.
„Am reinventat în acest an un accesoriu clasic – insigna, pe care am acoperit-o cu o pânză cusută manual sau pictată cu simboluri din etnografia românească sau cu simboluri ale primăverii precum ghioceii, potcoavele, hornarii, rândunelele şi am numit-o ‘insignişor’. În plus, am realizat la atelierele de tip şezătoare din Ţara Făgăraşului şi Ţara Silvaniei, mărţişoare cusute manual pe pânză de in, în ramă de lemn”, a declarat vineri, Alina Zară Prunean, o promotoare a valorilor tradiţionale româneşti prin intermediul atelierelor şezătoare Mândra Chic, din judeţele Braşov şi Sălaj.
Potrivit acesteia, realizarea mărţişoarelor, comercializate exclusiv on-line, a început în luna ianuarie, pe bază de pre-comenzi. Deşi cererea ar fi fost mult mai mare, capacitatea limitată de producere a unor astfel de mărţişoare, la care se poate lucra chiar mai multe ore la o singură bucată, a determinat sistarea comenzilor încă de la mijlocul lunii februarie.
„Circa 20 de persoane – femei şi copii – au lucrat la aceste mărţişoare, la atelierele de tip şezătoare în care au fost realizate aproximativ 1.000 de bucăţi. Am avut chiar şi o fetiţă de 13 ani, care a pictat câteva din aceste mărţişoare”, a precizat Alina Zară.
Mărţişoarele tradiţionale au ajuns şi în câteva comunităţi de români din lume, respectiv la Paris, Londra şi Chicago, alături de kit-uri pentru ateliere în care românii să-i înveţe pe localnici ce înseamnă acest simbol pentru noi şi cum se pot coase aceste mărţişoare.
„Banii colectaţi din vânzarea mărţişoarelor tradiţionale vor merge spre proiecte sociale. Fiecare mărţişor vândut înseamnă o jumătate de oră de educaţie alternativă oferită unui copil defavorizat”, a adăugat Alina Zară.
În opinia acesteia, mărţişorul este unul dintre cele mai vechi şi mai frumoase obiceiuri româneşti, o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului, vestitor al primăverii, protector şi purtător de bucurie şi speranţă.