Românii care vor să ceară intrarea în insolvență trebuie să îndeplinescă cel puțin criteriul privitor la valoarea datoriilor. Pragul minim de datorii este prevăzut în Legea falimentului personal atât pentru procedurile principale de insolvență, cât și pentru cea simplificată. Ca urmare a creșterii salariului de la 1 ianuarie, chiar și aceste praguri au crescut, întrucât sunt raportate la acesta în mod direct.
Nu orice persoană cu dificultăți financiare poate cere intrarea în insolvență, conform Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. Una dintre principalele condiții pentru a fi admisă cererea de intrare într-o procedură de insolvență este pragul minim de datorii.
În Legea nr. 151/2015 există nu doar una, ci trei tipuri de proceduri de insolvență și există pentru ele și praguri diferite de datorii. Prin lege, ele sunt stabilite în funcție de salariul minim pe economie, așa că orice modificare a acestuia atrage și modificarea în consecință a pragurilor respective. Cum salariul minim a crescut de la 1 ianuarie, la 2.080 de lei, au crescut și pragurile de datorii.
Cu toate că există mai multe valori ale salariului minim (cel general, cel pentru studii superioare și cel din construcții), ori de câte ori vedem în legi, ordonanțe ș.a. acte normative referiri la salariul minim trebuie să ne raportăm la valoarea generală a acestuia, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2018.
Potrivit legii, cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active este de 15 salarii minime pe economie. Mai exact, pragul de datorii este de 31.200 de lei.
Așadar, datornicul trebuie să aibă datorii de cel puțin 31.200 de lei pentru ca cererea sa de intrare într-o procedură de insolvență să fie admisă (desigur, mai trebuie îndeplinite și alte condiții). Acesta e pragul aplicabil în cazul celor două proceduri principale: cea pe bază de plan de rambursare de datorii și cea prin lichidare de active.
Pe scurt, procedura de insolvență pe bază de plan presupune că datornicii vor putea să-și revină din punct de vedere financiar, respectând măsurile prevăzute în planul întocmit în asentimentul lor și votat de către cea mai mare parte din creditorii lor. Respectarea cu strictețe a planului stabilit îi va ajuta pe datornici să-și plătească datoriile și chiar să scape de unele dintre ele, la final.
La insolvența prin lichidare de active ajung fie cei care se află în situații financiare foarte proaste, fie cei care, deși intraseră într-o procedură pe bază de plan de rambursare a datoriilor, nu s-au ținut de plan sau procedura a eșuat fără vina lor. Ce va însemna intrarea într-un astfel de tip de insolvență: toate bunurile ce pot fi vândute, conform legii, vor fi vândute, iar datornicul și familia sa nu vor putea cheltui decât o anumită sumă de bani în fiecare lună și doar pentru a-și acoperi nevoile curente.
În procedura simplificată de insolvență nu se poate intra decât dacă datoriile sunt de cel puțin zece salarii minime, adică de cel puțin 20.800 de lei. Procedura aceasta e pentru datornicii pensionari sau cei care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă.
AI dreptate,nu toata lumea poate cere insolventa.Trebuie sa ai relatii,pile sa te invete cum sa fentezi sa nu ti platesti datoriile cu toate ca ai de unde,ti ai construit palate,ai cumparat hectare de pamant,ai afaceri cu statul,dar nu ti platesti datoriile,le plateste statul[dar statul suntem noi ]si asa povara este tot pe noi,pe omul de rand.Nerusinatilor.