Noua stemă a României a devenit obligatorie

Parlamentul României a schimbat, în 2016, legea privind stema țării și sigiliul statului astfel: „Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”.

În vechea variantă a legii, acvila nu era încoronată.

Până în 31 decembrie 2018, autorităţile publice au avut obligaţia să înlocuiască stemele şi sigiliile existente în prezent cu noul model al acestora. În expunerea de motive a proiectului este precizat că readucerea Coroanei de oțel pe capul Acvilei din stema ţării are un rol moral, educativ şi demonstrativ:

„Coroana de oţel de pe Acvilă din Stema Regatului României a fost turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în Războiul de independenţă din anul 1877 şi simbolizează caracterul naţional, suveranitatea şi independenţa, obţinută prin jertfă şi lupta străbunilor noştri”

Coroana de Oţel reprezintă coroana regală a României, Regele Carol I optând pentur oţel pentru a simboliza vitejia ostaşilor români. Aceasta a fost oferită regelui la Palatul Regal la data de 10 mai 1881, cu prilejul încoronării sale ca Rege şi proclamării Regatului României. Coroana a fost purtată şi de Regele Ferdinand I la încoronarea sa de la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922. Totodată, Regele Mihai I a purtat Coroana de Oţel când a fost uns Rege în catedrala patriarhală din Bucureşti la a doua urcare pe tron, la 6 septembrie 1940.

Ce reprezintă stema României

Stema României simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil şi se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare şi scutul mic.

Scutul mare, pe albastru, are o acvila de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreapta o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan.

Pe pieptul acvilei se găseşte scutul mic sfertuit cu insițiune:

a) în primul cartier este stema Tarii Româneşti: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul şi ghearele roşii, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, însoţită de un soare de aur la dreapta şi de o lună nouă de aur la stânga;

b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roşu, un cap de bour negru, însoţit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roză cu cinci foi la dreapta şi de o luna conturata la stânga, ambele din argint;

c) în cartierul trei este stema Banatului şi Olteniei: pe roşu, peste valuri naturale, un pod de aur cu doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur ţinând un paloș în laba dreapta din faţă;

d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul şi Crișana: un scut tăiat de un brâu roşu îngust; în partea superioară, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur, ieșind din brâul despărțitor, însoţită de un soare din aur la dreapta, de o Lună din argint conturată la stânga; în partea inferioară, pe aur, şapte turnuri roşii, crenelate, dispuse pe doua rânduri, patru şi trei;

e) în insițiune sunt reprezentate ținuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini din aur afrontați, cu cozile ridicate.