Deși este preferat celui natural, bradul artificial nu este o opțiune „ecologică”

An de an, aproximativ zeci de mii de brazi şi molizi ajung în pieţe înainte de Crăciun. Chiar dacă oferta este variată, atât în privința brazilor naturali cât și în cazul celor sintetici, alegerea rămâne de cele mai multe ori un lucru destul de greu de făcut. Dacă pentru anul acesta nu ne-am decis încă ce să alegem, mai precis dacă să alegem  un brad (sau molid) natural ori un brăduț artificial, este bine să știm avantajele şi dezavantajele fiecăruia.

Bradul natural este, dincolo de orice alt dezavantaj prezentat de ecologiști, mult mai prietenos cu mediul decât cel din plastic. În ciuda faptului că economiseşti timp şi bani, dacă alegi să cumperi un brad artificial, n-ar fi rău să iei în considerare şi faptul că peste 5-10 ani, poate chiar mai puţin, bradul nu va mai arăta ca la început, îşi va pierde luciul și ținuta şi vei fi nevoit să-l înlocuieşti, ceea ce înseamnă că el va ajunge în natură, sub o formă de deșeu din plastic, extrem de dăunător mediului. Din acest punct de vedere este mai bine să optezi pentru un brad natural, cu atât mai mult dacă provine dintr-o pepinieră, acolo unde a fost crescut special pentru a fi comercializat înainte de Crăciun.

Unui brad artificial uzat, odată aruncat, îi trebuie 200 de ani pentru a se degrada, pe când unuia natural îi ia mai puțin de un an iar materia rezultată în urma degradării nu dăunează sub nicio formă mediului. Chiar şi prin reciclarea lor, brazii artificiali degajă gaze toxice cancerigene, poluează aerul și consumă energie în cantități uriașe, energie care la rândul ei poate fi în cele mai multe cazuri, poluantă.

Şi bradul artificial are avantajele lui

Sigur că, dacă vrei să scapi de o grijă în plus înainte de Crăciun şi să scazi în timp cheltuielile cu brazii de Crăciun, vei fi tentat să alegi un brăduț artificial. O coroniţă de brad natural va fi suficientă, dacă vei dori să simți acasă mireasma specifică de Crăciun. Dacă bradul natural se usucă şi are crengile deja puţin lăsate până la Revelion, cel artificial arată bine în permanenţă. După Sărbători, nu găseşti sub el straturi de ace căzute şi nici nu ai inima strânsă că trebuie să arunci bradul la gunoi. În plus, te poți consola cu sentimentul ca ai salvat un brad, mai ales dacă el nu provine dintr-o pepinieră special destinată creșterii și vânzării brăduților naturali. Un lucru este cert, bradul din plastic reprezintă, dincolo de toate micile avantaje certe, varianta cea mai poluantă, de cele mai multe ori.

Asta pentru că cei mai mulți sunt realizați din din PVC, care nu poate fi reciclat, se degradează foarte greu și are un impact de poluare mare în procesul de producție. Dincolo de poluare, aceste produse, de cele mai multe ori, prezintă un pericol și pentru sănătatea noastră, conținând elemente cancerigene care, mai ales în mediul cald din locuință, se degajă în aer. Undeva la 8 la sută din copacii din plastic provin din China, așa că și impactul transportului este foarte mare. De altfel, studiile ne arată că un copac tăiat are cu 60 la sută mai puțin impact asupra climei decât un brad artificial refolosit 6 ani la rând. Dacă tot vrem brad artificial trebuie să ne asigurăm că nu este vorba de PVC sau, și mai bine, să să ne fabricăm bradul, noi din carton sau din alte materiale reciclabile.

Brăduțul în ghiveci

Mai există și cealaltă variantă a alternativei “naturale”, și anume brăduțul în ghiveci. Aceasta este cea mai bună dintre toate.
Momentul sfârșitului Sărbătorilor nu este unul foarte plăcut, în special pentru copii. Aruncarea bradului natural, rămas fără ornamente, este un moment destul de greu de trecut mai ales în cazul celor mici. Ar fi mai plăcut și mai ușor de depășit acest moment dacă aţi plantat brăduţul într-o curte sau în parc. Nu este un lucru ușor dar poate reprezenta o activitate plăcută și cu consecințe foarte bune pentru educația și psihicul celor mici, mai ales dacă la acțiune participă și ei. Totul este să-l aşezi într-o cameră mai răcoroasă, pe perioada Sărbătorilor, departe de surse directe de căldură, iar apoi, după Sărbători, să-l mutaţi în balcon şi să-l plantaţi abia la sfârşitul lunii februarie, când s-a domolit gerul. Dacă îl plantaţi imediat, nu va rezista frigului și precipitațiilor, cu atât mai puțin unui îngheț, după ce a stat în casă câteva săptămâni. Bradul trebuie păstrat, firește, în ghiveciul în care a fost cumpărat și trebuie udat puțin, de cel mult două ori, în toată această perioadă.