Cotidianul “Magazin Sălăjean” şi Direcţia de Sănătate Publică Sălaj oferă cititorilor o nouă rubrică permanentă – “Caseta de sănătate”, în care cei interesaţi vor putea afla informaţii, statistici, sfaturi pe probleme de sănătate.
Conform studiului PREDATORR – „Prevalența diabetului zaharat și prediabetului în populația adultă din România” – în 2017, la o populaţie adultă de 14,38 milioane erau înregistrate aproape 1,8 milioane de cazuri de diabet la adulţi cu vârste între 20 și 79 de ani, cu o prevalenţă de 12,4 la sută.
În topul regiunilor cu cei mai mulţi diabetici se află Regiunea Sud-Muntenia, unde s-a înregistrat o prevalenţă a diabetului de 13,39 la sută, urmată de regiunea Bucureşti-Ilfov, cu o prevalenţă a diabetului de 12,79 la sută. Pe locul trei în topul prevalenţei diabetului se află regiunea de Nord-Est (12,38 la sută), urmată de regiunile Sud-Oltenia (12,1 la sută), Nord-Vest (11,69 la sută) şi Sud-Est (10,44 la sută). La polul opus, studiul PREDATORR arată că regiunile cu cei mai puţini diabetici sunt Regiunea Vest (8,2 la sută) şi Centru (9,99 la sută).
Peste 70 la sută din cazuri afectează persoane trecute de 60 de ani, cu o pondere mai mare a diabetului la femei, cu aproximativ 17 la sută mai multe cazuri decât la bărbați. Deoarece în multe cazuri diabetul zaharat poate rămâne nediagnosticat, numărul persoanelor care au diabet ar putea fi mult mai mare.
Numărul bolnavilor de diabet nou depistaţi la nivelul cabinetelor de nutriție și boli metabolice în perioada 2006-2015 a crescut de la 57.338 la 73.740. Conform raportărilor cabinetelor de nutriție și boli metabolice, cazurile noi de diabet zaharat în anul 2015 nu sunt uniform distribuite în profil teritorial, astfel cea mai mare incidență la 100.000 de locuitori se înregistrează în: Neamț, Hunedoara, Caraș-Severin, București şi Teleorman, iar cea mai mică în județele Giurgiu, Alba, Botoșani, Cluj, Olt şi Bacău.
În judeţul Sălaj, incidenţa (numărul cazurilor noi) era de 409,9 la 100.000 locuitori în anul 2017, iar în primele nouă luni ale anului 2018, de 342,3 la 100.000 de locuitori. Prevalenţa (numărul total de bolnavi în evidenţă) era, în 2017, de 5,8 la 100 de locuitori în 2017, iar în primele nouă luni din anul în curs, de 6,03 la 100 de locuitori.
Incidenţa (la 100.000 locuitori) diabetului la copii urmează același trend uşor ascendent, cu valori ale incidenței specifice pe grupe de vârstă astfel: 7,7 la copiii 0-14 ani în 2006; 7,9 la copiii din grupa de vârstă 0-14 ani în 2009, şi 13,3 la copiii 0-14 ani, în anul 2015.
Din chestionarul aplicat unui eșantion de 1.538 respondenți a rezultat că 24 la sută dintre aceştia nu şi-au măsurat niciodată glicemia. Din totalul celor 165 de pacienți care au declarat că au fost informați că prezintă valori mari ale glicemiei, 43,9 la sută au precizat că urmează un tratament alopat. Aproximativ 11 la sută dintre respondenții care afirmă că au fost diagnosticați cu diabet zaharat au menţionat că urmează în prezent un tratament cu insulină, fără diferențe semnificative statistic în funcție de grupa de vârstă, mediul de rezidență sau genul respondenților. Un procent de 15,2 la sută dintre respondenţii cu glicemie crescută sau diabet declară că apelează şi la tratamentele naturiste, iar 1,9 la sută, la vindecătorii tradiţionali.
Odată cu înaintarea în vârstă, respondenții declară cu o frecvență semnificativ mai mare că au fost informați că înregistrează valori crescute ale glicemiei, atât la un moment dat în viață, cât și în ultimele 12 luni.
