Inexistentul tunel “Meseș” a ajuns în instanță: blocaj în proiectul-cheie aferent autostrăzii Transilvania

Sălăjenii visează în continuare, alături de cei din alte județe care încă mai cred că vom avea autostrada Transilvania gata peste câțiva ani, la cel mai mare tunel – cel de sub Meseș – tunel care va surclasa actualul deținător al recordului național, cel construit pe Transfăgărășan. Deși nu ne costă nimic să sperăm că vom fi în viață peste decenii, atunci când acest tunel va fi inaugurat, autoritățile și cei responsabili întâmpină eternele probleme, toate uriașe, care nu doar că întârzie demararea acestei lucrări, ci o pun chiar sub semnul întrebării.

Tunelul ce va străbate Munții Meseș, o lucrare fără de care Autostrada Transilvania (Brașov – Cluj Napoca – Borș) a ajuns sub formă de proces, în Instanță, motivul fiind penalizările aplicate de stat societății care a câștigat licitația privind întocmirea studiului de fezabilitate.

Această lucrare magistrală, fără de care autostrada nu ar fi posibilă, va fi format din două tuburi, conform datelor preliminare, fiecare având câte două benzi de circulație, dar și trotuare. Banda de urgență nu este prevăzută în aceste schițe, însă desigur, proiectul final ar putea arăta altfel decât se prezintă în acest moment. Tunelul Meseş sau “Tunelul de la Zalău” cum l-au botezat proiectanții, urmează să fie construit pe traseul autostrăzii ce va porni din Brașov și se va termina în localitatea Borș, în sectorul Mihăieşti-Suplacu de Barcău. Mai exact, acesta va traversa Munţii Meseş la altitudinea de aproximativ 400 de metri. Proiectanții spun că acest tunel reprezintă, de departe, cea mai bună variantă, fiind evitate săpăturile late de 120 de metri și adânci de aproape 50 de metri, așa cum erau prevăzute în varianta de traseu din studiul de fezabilitate elaborat în urmă cu 13 ani. Cu toate acestea, tunelul care ar putea aduce Sălajului un strop de celebritate și unicitate în rândul județelor țării, este încă la ani-lumină depărtare.

Chiar din primele faze, între care este cuprins și studiul de fezabilitate, lucrurile s-au complicat. Statul a scos la licitaţie studiul de fezabilitate pentru acest tunel în urmă cu patru ani. În primăvara anului 2015 a atribuit, în final, firmei Tecnic Consulting Engineering Romania contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate, în valoare de aproximativ 1 milion de lei, cu o durată de elaborare de un an.

Astăzi, lucrurile sunt aproape nemișcate, riscând să fie transformate într-un scandal ce va întârzia și mai mult demararea acestui proiect. Astfel, nu doar că studiul nu este gata, dar firma care trebuia să îl finalizeze a dat statul în judecată, după ce i-au fost aplicate penalităţi, considerând că acestea sunt aplicate abuziv.

Statul îi aplicase acestei firme penalităţi de aproximativ 280.000 de  lei reprezentând perioada de întârziere pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale aplicate perioadei septembrie 2015 – iulie 2017.

De asemenea, până în toamna anului trecut nu fusese efectuată nicio plată în cadrul contractului. În schimb, până la acel moment, fusese predat studiul geotehnic pentru viitorului tunel de autostradă ce urmează a fi construit la marginea municipiului Zalău.

Oficialii de la CNAIR spun că firma nu a mai predat, însă, toată documentaţia aferentă Studiului de Fezabilitate. Prin urmare, contractul a încetat. Mai mult, pentru că s-a ajuns în instanță și va fi vorba, cu siguranță, despre un proces de durată,  statul nu se poate folosi de documentele predate şi nici nu poate să lanseze mai departe la licitaţie proiectarea şi construcţia tunelului. În rest, rămânem cu speranțele și… presupunerile, concretizate în planșe și în fotografii “futuriste”, așa cum și pe forumul Asociaţiei Pro Infrastructură a apărut, la începuturi, o imagine a planului de situaţie cu amplasarea tunelului. Pe lângă studiul de fezabilitate pentru Tunelul Meseş, firma Tecnic Consulting a mai lucrat şi la revizuirea studiului de fezabilitate pentru cel mai important proiect rutier al României, autostrada Sibiu – Piteşti. Şi contractul pentru şoseaua peste Carpaţi,  câştigat în asociere cu firma italiană “Spea”, a încetat după ce nu a fost realizată şi depusă la timp toată documentaţia aferentă studiului. Astfel, şi în acest caz s-a ajuns la procese peste procese. Acest eșec – cel puțin așa arată acest proiect în acest moment, – este, așadar, cel de-al doilea înregistrat pe același segment, al marilor infrastructure rutiere, după cel înregistrat la autostrada  Sibiu – Piteşti care a avut ghinionul unei situații similare cu cea a tunelului de la Zalău, urmat apoi de numeroase controverse şi piedici în lansarea licitaţiei pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. În acest caz, CNAIR s-a putut baza însă pe studiile anterioare realizate de compania de profil “Iptana” pentru a continua proiectul. Reamintim că anul trecut au fost scoase la licitaţie pentru construcţie secţiunile 1 şi 5 din Autostrada Sibiu – Piteşti, iar pentru restul secţiunilor, statul aşteaptă emiterea Acordului de Mediu.