Vrem să trăim ca afară, în țările civilizate, însă nu vrem sau nu știm să ne comportăm civilizat. Strigăm în gura mare că vrem o ţară europeană, modernă, dar foarte mulți dintre noi încă ne comportăm ca la ușa cortului, de parcă am fi trăit o viață în peșteră. Ei bine, aici fac trimitere la zălăuanii cu pretenții, dar care au cam rămas repetenți la lecția de civilizație.
Pentru cei care încă nu au înțeles cum stau lucrurile cu cei șapte ani de acasă, civilizaţia ţine de fiecare dintre noi, de modul în care ne comportăm atunci când ieşim pe stradă şi de cum interacţionăm cu mediul înconjurător. Practic, degeaba visăm la o lume civilizată dacă încă printre noi sunt oameni care îşi lasă sacul cu deșeuri menajere la colţul blocului sau lângă coșulețul de gunoi, doar pentru că ghena nu este în drumul spre maşină. Cum de altfel sunt la fel de vinovați și cei care întorc capul sau aleg să nu ia niciun fel de atitudine atunci când sunt martori la astfel de gesturi lipsite de cel mai elementar bun simț. Dacă poți să asiști cu pasivitate la un astfel de moment, în care cineva își aruncă ambalajul de la mâncare pe jos sau îşi proiectează cutia de suc sau pachetul de ţigări pe geamul maşinii, înseamnă că pur și simplu ești la fel ca el, că îi accepți tacit gestul nesimțit.
Astfel de situații sunt foarte des întâlnite în Zalău, și nu numai, iar asta dăunează grav bunului simț și, implicit, esticii oraşului. Bașca, am auzit din gura unor concitadini (cu pretenții de intelectuali) că poți arunca liniștit mizeriile pe jos, atâta timp cât există un serviciu public de curăţenie, în speţă Citadin, care este plătit pentru a face curăţenie în oraş. Ei bine, o astfel de mentalitate, cum că cineva este plătit și, deci, obligat să cureţe după noi, este nu doar greşită, ci nu ne face deloc cinste. Aceşti oameni vor educa, la rândul lor, alţi oameni, generaţiile care vin după noi.
Întotdeauna am fost de părere că, pentru a schimba ceva în bine, este nevoie de spirt civic. Pentru că, doar luând atitudine, vom înceta să mai vedem tone de gunoaie adunate sub nasul nostru (categorie din care fac parte inclusiv “gunoaiele” cu două picioare) și noi, ca popor, să putem să ne apropiem de civilizaţia pe care ne-o dorim declarativ de atâta timp.
Nu-l mai civilizează nimeni pe român! Pe marginea șoselelor – plin de flacoane/doze de bere (goale, păi dacă nu le mai trebuie?), pe rîuri, în locurile de picnic, la fel: doze, farfurii de plastic, pungi, inclusiv scutece pline cu rahat, cioburi de sticle de bere sparte de pietre. Nu vă faceți iluzii că prin „codrul, frate cu rumînu” puteți căuta mure fără să dați peste aceleași ambalaje de plastic.