Cotidianul “Magazin Sălăjean” şi Direcţia de Sănătate Publică Sălaj oferă cititorilor o nouă rubrică permanentă – “Caseta de sănătate”, în care cei interesaţi vor putea afla informaţii, statistici, sfaturi pe probleme de sănătate.
Rujeola este o boala infecţioasă acută produsă de virusul rujeolic, extrem de contagioasă, frecventă la copil. Apare în toate ţările lumii, iar în absenţa vaccinării antirujeolice, epidemiile se succed la intervale de doi-cinci ani. Vaccinarea antirujeolică sistematică a dus la o scădere marcată a incidenţei bolii.
Omul bolnav de rujeolă este singura sursa de infecţie şi nu există purtători sănătoşi de virus rujeolic. Acest virus este foarte labil, sensibil la acizi, enzime proteolitice, lumină puternică şi uscăciune. În picăturile din aer rămâne infecţios mai multe ore, mai ales în condiţii de umiditate relativ joasă. Răspândirea se produce prin contactul direct cu picăturile din secreţiile respiratorii ale persoanelor infectate. Boala este extrem de contagioasă, aproximativ 90 la sută din contacţii familiali receptivi contactând-o. Receptivitatea este universală pentru toate persoanele neprotejate de anticorpii antirujeolici.
Prevalenţa imunizării la peste 90 la sută dintre sugari asigură existenţa zonelor libere de rujeolă. Sugarii dobândesc imunitate transplacentară de la mamele care au avut rujeolă sau au fost vaccinate antirujeolic.
Cum se manifestă?
Incubaţia este în medie de 10 zile, primele simptome semănând cu cele ale unei răceli: temperatură ridicată (între 38-39 grade Celsius), ochi roşii şi lacrimoşi, secreţie nazală, tuse, moleşeală.
În a doua, a treia zi, temperatura scade, iar guturaiul şi tusea se intensifică.
În această fază, un indicator al rujeolei sunt petele Koplik – mici pete albe, proeminente, situate în dreptul primului molar inferior, mai rar pe gingii. Apar în ultimele zile ale perioadei de incubaţie şi dispar cand apare erupţia pe corp. În ziua a patra şi a cincea, temperatura creşte, putând atinge chiar şi 40 de grade Celsius. Apare acum şi erupţia cutanată, întâi la nivelul feţei, apoi pe trunchi şi membre, formată din macule congestive care dispar la presiune, de culoare roz, la început mici, apoi mai mari, cu margini dinţate; petele uşor reliefate şi catifelate la pipăit de obicei confluează, lăsând porţiuni de piele sănătoasă.
După două-trei zile, elementele eruptive pălesc şi dispar în ordinea în care au apărut, lăsând în urma lor pete gălbui-cafenii, apoi o descuamare finală.
În unele cazuri, rujeola poate determina complicaţii cum ar fi bronşita, pneumonia, diareea, conjunctivita, keratita rujeolică şi, cele mai serioase, complicaţiile neurologice: encefalită, panecefalită sclerozantă subacută.
Rujeola poate face organismul mai sensibil la infecţii ale urechii, otită medie, şi alte boli cauzate de bacterii, scăzând capacitatea de apărare a organismului .
Recomandările specialistului
Tratamentul se face sub supravegherea medicului. Dacă afecţiunea este lipsită de complicaţii, copilul poate fi tratat la domiciliu, dar formele severe sau complicate se tratează în spital.
În cazul în care copilul a fost diagnosticat cu rujeolă, este important să îl monitorizaţi de aproape: urmăriti evoluţia febrei sau a altor simptome, pentru a putea depista orice alte complicaţii.
Se recomandă repaus la pat, antipiretice, un aport adecvat de lichide (apă, suc de fructe, ceai sau limonadă), pentru a înlocui lichidele pierdute prin transpiraţia şi caldura din timpul episoadelor febrile. Alimentaţia depinde de toleranţa bolnavului, în perioada febrilă regimul fiind hidro-lacto-zaharat-fainos, iar ulterior se îmbogăţeste rapid, pentru a fi complet fără restricţii.
Umidificarea camerei poate fi necesară pentru laringită sau o tuse excesiv de iritativă, la o temperatură confortabilă.
Nu administraţi antibiotice! Fiind vorba de un virus, antibioticele nu au efect. Ele pot fi prescrise doar de medicul pediatru – infecţionist în cazul unor complicaţii.
În general, prognosticul rujeolei este favorabil, în condiţii de viaţă bune, la copii cu stare de nutriţie satisfăcătoare şi la imunocompetenţi. Prognosticul este influenţat nefavorabil de vârstă mică (copii sub doi ani), distrofie, alte boli asociate şi standard de viaţă scăzut. La adulţi evoluează mai sever, deseori cu complicaţii: suprainfecţii respiratorii, pneumonii, sinuzite etc.
Când se face vaccinarea?
Prevenirea actuală a bolii se face prin administrarea vaccinului ROR, un vaccin combinat care protejează împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei. Fiecare dintre vaccinurile separate a fost introdus în practica medicală încă din 1960, iar varianta lor combinata a fost autorizată spre administrare în anul 1971.
Conform calendarului national de vaccinare, ROR-ul se administrează astfel: la 9-12 luni – doza suplimentara, doza 1 – 12 luni, doza 2 – 5 ani. Vaccinul poate fi administrat simultan cu alte vaccinuri incluse în schemele de vaccinare.
