Sălăjenii decid în weekend dacă se modifică definiţia constituţională a familiei

Aproximativ 198.000 de alegători din judeţul Sălaj se pot prezenta la urne în zilele de 6 şi 7 octombrie, între orele 7 și 21, pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la propunerea de modificare a Constituţiei. Votarea este posibilă atât în localitatea de domiciliu – la secţiile de votare la care este arondată fiecare persoană, pe baza cărţii de identitate – sau, pentru cei aflaţi într-o altă localitate decât cea în care sunt înscrişi în lista electorală, la orice secţie de votare, unde vor fi înscrişi pe o listă suplimentară pe baza actului de identitate.

Pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării, pentru a se efectua votarea.

Sălajul are 312 secţii de votare

În judeţul Sălaj au fost amenajate 312 secţii de votare, 39 dintre acestea fiind în reşedinţa de judeţ. Potrivit celor mai recente date făcute publice de către Autoritatea Electorală Permanentă, din totalul sălăjenilor cu drept de vot, circa 44 la sută sunt din mediul urban: Zalău – 57.426, Şimleu Silvaniei – 13.548, Jibou – 9.505 şi Cehu Silvaniei – 6.365. Dintre comune, cei mai mulţi alegători sunt înregistraţi în Şărmăşag (5.344), Crasna (5.300), Hereclean (3.179), Pericei (3.093), Bălan (3.068), Surduc (3.058) şi Nuşfalău (3.050). La polul opus regăsim comele Zalha (699), Lozna (784), Zimbor (802), Treznea (831) şi Carastelec (861).

Pe site-ul registrulelectoral.ro, prin introducerea CNP-ul şi a numelui, alegătorii pot afla secţia de votare la care sunt arondaţi, cu toate datele de localizare a acesteia.

Se votează cu actul de identitate

Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Accesul participanților la referendum în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare participant va prezenta biroului electoral al secției de votare actul de identitate sau adeverința care ține loc de act de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară va înmâna participantului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „Votat”.

Participantul la referendum își va exprima voința în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ștampila „Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opțiunii sale. Apoi, va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ștampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui biroului electoral al secției de votare. Președintele poate să ia măsuri ca staționarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot în afara celei care votează este interzisă!

Prezenţa la urne contribuie la atingerea pragului minim

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 2 octombrie 2018, este de 18.951.721. Pentru ca Referendumul să fie validat este nevoie să se îndeplinească, cumulativ, două condiţii: prezenţa la urne a cel puţin 30 la sută dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente, adică 5.685.517 persoane cu drept de vot, şi minimum 25 la sută dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale (4,72 milioane) să îşi exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”). Persoanele care consideră inutil Referendumul pentru familie sau nu doresc validarea lui trebuie să ştie că prin simpla participarea la scrutin, indiferent dacă votează „da” sau „nu” şi chiar dacă îşi anulează votul, contribuie direct la atingerea pragului minim de 30 la sută.

Contravenţii şi infracţiuni

Constituie contravenții şi se sancţionează cu amenzi ce pot ajunge la 5.000 de lei înscrierea, cu bună știință, a unei persoane în mai multe liste electorale ale localității de domiciliu; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot; refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii din localul de vot și în împrejurimi; refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare persoanei înscrise în listă și care prezintă actul de identitate, precum și înmânarea buletinului de vot unei persoane care nu prezintă acest act; părăsirea localului secției de votare înainte de stabilirea rezultatului referendumului și de semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secției de votare; absența nejustificată a președintelui sau a membrilor birourilor electorale, stabiliți potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora; tipărirea fără drept, în vederea utilizării în ziua referendumului, de buletine de vot.

În categoria infracţiunilor electorale au fost incluse împiedicarea exercitării liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, pentru care este prevăzută închisoarea de la 6 luni la 3 ani; atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare (închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi); coruperea alegătorilor (închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi).

Până la trei ani de închisoare pentru fraudă la vot

Este considerată fraudă la vot fapta persoanei care votează fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori sau prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător. Comiterea aceastei infracţiuni se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală suplimentară a unor persoane care nu figurează în această listă.

Tentativa la infracțiunile electorale se pedepsește.