Pesta porcină africană (PPA), un dezastru economic fără precedent la noi în țară, aduce deja efectele pe care fiecare producător, gospodar sau consumator român le bănuia. În timp ce animalele noastre, aproape toate neatinse de teribilul virus PPA, sunt ucise și duse la groapă, importurile de carne de porc cresc într-un ritm care aduce o mare bucurie în rândul producătorilor străini. Autotrenurile cu carne de proveniență străină intră unul după altul în țară, aducând cu ele o carne de o calitate (cel puțin ca gust și valoare nutrițională) care lasă mult de dorit.
Consumatorii români, dar și proprietarii de fabrici de profil ori patronii de fast-food-uri și restaurante au ajuns la disperare pentru că știu bine ce calitate are această carne, comparativ cu cea provenită de la porcii crescuți la noi, cât despre animalele crescute în ograda proprie, orice comparație cu carnea sosită de peste mări și țări este pur și simplu ridicolă. Consumatorii cunosc și ei foarte bine gustul cărnii de import și pot face aproape instantaneu o comparație obiectivă cu cea de proveniență autohtonă. Unul dintre efecte este scăderea drastică a vânzărilor, scăderea numărului de clienți și falimentul, în multe dintre unitățile care supraviețuiesc din comerțul având la bază carnea de porc românească.
Conform unui studiu recent efectuat Institutul Național de Statistică (INS) și publicat de Economica.net, românii au consumat în primele șase luni ale anului mâncare de import în valoare de peste 3,7 miliarde de euro, din care aproximativ 10 la sută carne și organe (364,2 milioane de euro).
Raportat la perioada similară a anului trecut, INS a arătat în statistici o creștere a importurilor totale de numai 2 la sută, observându-se totodată o schimbare a clasamentului produselor importate. În primul semestru al lui 2017, cel mai mult am importat fructe (333,9 milioane de euro, reprezentând peste 9 la sută din valoarea totală a importurilor de produse agroalimentare ), iar apoi carne – cea de porc fiind pe primul loc – (323 de milioane de euro reprezentând aproape 9 la sută din valoarea totală a importurilor de produse agroalimentare).
Importurile de fructe au totalizat în primul semestru al acestui an 362,1 milioane de euro, adică 9,6 la sută din valoarea totală a importurilor de produse agroalimentare în timp ce legumele aduse de peste granițe au majorat valoarea totală a importurilor cu 260,6 milioane de euro, față de 271,2 milioane de euro cu un an în urmă.
În ceea ce privește deficitul balanței comerciale, acesta este similar cu cel din primul semestru al anului trecut, adică aproximativ 1 miliard de euro, în condițiile în care valoarea exporturilor a crescut cu aproximativ 7 la sută, până la aproximativ 2,7 miliarde de euro.
Carnea de porc românească va deveni o raritate pe piață și în magazine
În timp ce producătorii români, dar și gospodarii, au fost aruncați în cea mai mare criză pe segmentul zootehnic, crescătorii străini înregistrează profituri uriașe și își văd visul împlinit. Exporturile au explodat, veniturile au crescut, pentru străini, în doar câteva luni cât creșteau în trecut în câțiva ani. Potrivit INS, produsul care a generat cel mai mare deficit comercial rămâne carnea de porc, cu un minus între valoarea exporturilor și cea a importurilor de 203 milioane de euro, în condițiile în care importurile au fost de 218,9 milioane de euro. În 2017, deficitul cu carne de porc s-a cifrat la 430,7 milioane de euro.
În ceea ce privește deficitul la carne (de orice tip) și organe comestibile, acesta a fost de 229 de milioane de euro, față de 183,1 milioane de euro în perioada similară a anului trecut.
Urmează preparatele folosite pentru hrana animalelor, unde deficitul este de 118,2 milioane de euro și cafeaua cu 92,7 milioane de euro.
Potrivit INS, în clasamentul produselor care înclină cel mai mult balanța comercială agroalimentară spre importuri se numără citricele (90.3 milioane de euro), brânza și cașul (89.4 milioane de euro), bananele (86,4 milioane de euro), produsele de brutărie (78 milioane de euro), ciocolata (76 de milioane de euro) și tutunul (67 de milioane de euro).
La capitolul exporturi, cerealele au generat cele mai mari venituri României (830 de milioane de euro), urmate de semințe (360 de milioane de euro) și tutun (338 de milioane de euro).
