Alexandru Moldovan
Îmbrăcaţi în port popular, mai mulţi iubitori ai tradiţiilor din Sălaj s-au reunit luni la Zalău pentru a marca Ziua Culturii Naţionale printr-o aşa-numită „habă”, o şezătoare tradiţională locală în care femeile din sat se strângeau pentru a toarce, a coase sau a ţese împreună, în cadrul unor întâlniri de la care nu lipseau muzica, voia bună şi, desigur, băieţii din zonă.
Evenimentul a fost organizat de Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, alături de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Sălaj Plus”, la „habă” participând meşteri populari din judeţ, dar şi cei care încearcă să ducă mai departe tradiţiile populare.
„E Ziua Culturii Naţionale pe care ne-am adunat astăzi şi noi, cu mult respect şi preţuire, să o marcăm. Este de fapt despre noi toţi şi mai ales despre dumneavoastră, acei păstrători ai tradiţiei şi ai culturii populare tradiţionale care, de fapt, asiguraţi identitatea culturală a acestei ţări, pentru că oricât de mult ne-am strădui noi, cercetătorii, muzeografii, etnologii, scriitorii nu am putea să facem nimic dacă nu v-am avea pe dumneavoastră, cei care aţi creat zestrea culturală a acestei ţări. (…) Cred că nu putem vorbi despre Ziua Culturii Naţionale fără să vorbim despre cultura tradiţională, cultura populară”, a precizat, în deschiderea evenimentului, etnologul Camelia Burghele.
Specialistul în tradiţiile populare din Sălaj a explicat, de asemenea, celor prezenţi, ce însemna în trecut, pentru comunităţile rurale, acest tip de şezătoare.
„În satele tradiţionale sălăjene, în cea mai mare parte se foloseşte termenul de habă şi nu şezătoare, acestei adunări, în mod special de fete şi de femei tinere care se adunau să lucreze în comun. Munca mergea mult mai repede dacă se adunau toate la un loc, cântau, povesteau şi se veseleau. Evident că haba nu era habă dacă nu veneau şi feciorii, în final. În această perioadă a anului e momentul potrivit, pentru că după Postul Crăciunului urmează o perioadă de relaxare, să-i spunem aşa. I se pune „câşlegi”, în tradiţia populară. După Bobotează nu mai avem perioade de post şi atunci feciorii se pot întâlni cu fetele, pentru a întemeia o familie. Cel mai bun cadru pentru aşa ceva în satul tradiţional erau aceste habe, care se întâmplau seara. Acolo se torcea, se ţesea, se făcea mult lucru de mână, se făcea şi ceva de mâncare, dar nu foarte mult”, a precizat sursa citată.
Chiar dacă la haba de luni nu s-au pus la cale viitoare căsătorii, la întâlnirea de la Zalău s-au făcut cusături de motive tradiţionale, s-a tors lână şi s-au cântat melodii tradiţionale specifice, pe acordurile ansamblului popular „Meseşul”.
De asemenea, cei prezenţi au putut degusta produse tradiţionale, precum mălai dulce, prune cu nuci, cornuleţe cu nucă sau plăcinte pe vatră.
