Aproximativ 40 de magistraţi sălăjeni au ieşit luni, 18 decembrie, în faţa Tribunalului Sălaj, pentru a-şi manifesta dezacordul față de modificările adoptate de Camera Deputaților la pachetul legilor Justiției și față de amendamentele propuse la Codul penal și Codul de procedură penală. Timp de o jumătate de oră, între 12.30 şi 13, judecătorii şi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj şi ai DIICOT Sălaj au protestat în tăcere, cu robele pe braţe, pentru a trage un semnal de alarmă asupra efectelor negative pe care le-ar putea avea adoptarea respectivelor măsuri.
„Vrem să tragem un semnal de alarmă asupra faptului că modificările produse la Codul Penal şi Codul de procedură penală vor afecta întreaga societate. Noi vom fi neputincioşi, iar victime vor fi cetăţenii. Dacă nu mai poţi prinde violatori, criminali şi tâlhari, pentru ce ne-am mai făcut procurori? Protestăm pentru siguranţa omului, pentru că aşa ceva – să dezincriminezi fapte, să nu poţi administra poze – nu s-a întâmplat nicăieri în lume”, a precizat Crin Bologa, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Cetăţenii din zonă au trecut indiferenţi pe lângă grupul de protestatari. Un singur bărbat, un pensionar, s-a apropiat de magistraţii aflaţi pe scările instanţei pentru a le adresa mulţumiri pentru demersul lor. „Am venit să susţin manifestul; ceea ce faceţi dumneavoastră acum va rămâne în istorie. Sunt mândru şi bucuros de reacţia voastră. Tăcerea spune mai mult decât vorbele. Mi-ar fi plăcut să ne adunăm mai mulţi, pestre drum, ca să ne alăturăm protestului pe care l-aţi organizat”, le-a spus cetăţeanul.
Într-un comunicat de presă transmis presei, judecătorii Secţiei Penale din cadrul Curţii de Apel Cluj îşi manifestă îngrijorarea cu privire la propunerile de modificare a Codului de procedură penală şi a Codului penal în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martir 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
“Apreciem că demersul legislativ excede cadrului juridic declarat şi tinde să limiteze până la anulare funcţionalitatea unor instituţii procesuale penale, mai ales a celor din sfera probaţiunii. Totodată, instituirea unor forme suplimentare şi inedite de răspundere penală a magistraţilor, creează premisele unui act jurisdicţional formal şi ineficient. Reamintim că politicile penale ale unui stat de drept trebuie să se bucure de coerenţă şi previzibilitate şi nu pot fi supuse vremelniciei. Sensibilitatea instituţiilor de drept penal şi procesual penal îndeamnă mai degrabă spre o aplecare matură şi responsabilă iar scopul unor modificări trebuie să consolideze principiile moderne care guvernează procesul penal”, se arată în comunicat.
