La aproape trei luni de la furtuna care a distrus două monumente istorice din Sălaj – Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Poarta Sălajului şi Biserica de lemn de la Lozna – Secretariatul General pentru Culte a aprobat cererea de finanţare depusă de către autorităţi pentru punerea sub siguranţă a lăcaşurilor de cult. Nu, însă, pentru întreaga sumă.
Astfel, pentru protejarea lăcaşului de cult de la Poarta Sălajului, oficialii de la Bucureşti au dispus alocarea a 15.000 de lei din totalul celor 17.000 de lei ceruţi, în timp ce pentru Lozna, au virat 7.000 din cei 9.000 de lei ceruţi. În ambele cazuri, diferenţa de bani urmează să fie asigurată de către parohii şi autorităţile locale, susţine preotul Claudiu Nechita, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sălajului. „Banii au ajuns în conturile parohiilor, iar în această săptămână vor începe lucrările pentru punerea sub protecţie a celor două biserici”, explicat preotul Nechita. Practic, din sumele primite vor fi ridicate, deasupra lăcaşurilor de cult, două coifuri de lemn, monumentele urmând să fie acoperite cu folii de plastic care să le protejeze de intemperii până când se vor găsit fonduri pentru refacerea construcţiilor.
Reamintim că în urma vijeliei din 17 septembrie, coiful şi galeria turnului Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Poarta Sălajului au fost desprinse de vânt, prăbuşindu-se peste acoperiş, distrugând partea de nord şi cea de nord-est unde s-au frânt căpriorii. O situaţie similară s-a petrecut Biserica de lemn de la Lozna, unde furtuna a smuls coiful turnului, care a căzut la pământ fără a produce mari stricăciuni bisericii. Coama acoperişului a fost uşor deteriorată în partea de est, spre altar.
Instituţia Prefectului a făcut o solicitare de finanţare la Secretariatul General pentru Culte, însă dosarul a fost întors pe motiv că îi lipseau o serie de documente, de la avizul Ministerului Culturii, la evaluarea unui expert atestat asumată de un diriginte de şantier atestat. Pe când dosarul a fost completat, oficialii de la Bucureşti au transmis că, de fapt, parohiile ar fi trebuit să facă solicitarea. S-a făcut şi asta, însă, din nou, s-a contatat că lipse un act, ce nu fusese cerut iniţial. „Trăim într-o ţară în care sunt foarte importante hârtiile. Pe când parohiile au trimis dosarele şi aşteptam un răspuns pozitiv la solicitare, ni s-a cerut un document care să ateste că nu este nevoie de autorizaţie de construcţie pentru intervenţiile pe care doream să le facem, act care nu a fost pretins iniţial”, a spus purtătorul de cuvânt al Episcopiei. Dosarul a fost plimbat, astfel, timp de trei luni de la Sălaj, la Bucureşti, timp în care bisericile de lemn s-au degradat continuu.
„Dacă era vorba despre o biserică în cult, care nu e monument istoric, toată comunitatea se putea implica altfel, dar aici e mult mai greu, ştiut fiind că sunt nişte legi ce trebuie respectate. Poate nu ar strica să revenim asupra acestor legi, pentru că iată, ajungem în situaţii de acest fel când ne întrebăm ce e mai grav: să nu intervii în niciun fel ori să faci ceva pentru a proteja monumentul?”, a adăugat preotul Claudiu Nechita.
