Motto: „Unirea, Naţiunea a făcut-o!”.
Mihail Kogălniceanu (1817 – 1891), om politic, istoric, scriitor, ziarist şi orator român
De câtva timp, în România, s-a dat „startul” pentru Anul Centenarului Marii Uniri. Este vorba despre debutul activităţilor/proiectelor prin care se va sărbători acest eveniment important din istoria neamului românesc, cinstind memoria înaintaşilor noştri în acţiunea lor măreaţă, cea de făurire a Statului Naţional Unitar Român. Da, acest centenar este un recurs la unire, la o alianţă a tuturor românilor pentru consolidarea şi perpetuarea statului nostru. Trebuie să ne readunăm, să fim uniţi mereu şi să preţuim făuritorii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, începând cu eroii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, mulţi, foarte mulţi dintre ei fiind veritabili martiri ai neamului românesc. Da, trebuie să fim buni români, adevăraţi patrioţi, să arătăm dovada bunei educaţii întru iubirea de ţară. Să fim deopotrivă empatici, să trăim cu demnitate şi cu un sentiment admirabil de patriotism, pentru a depăşi tragedia românească, cea a pierderii unora dintre teritoriile României. Să fim vrednici de numele de român, drepţi şi curajoşi, luând o atitudine corectă faţă de „clevetirile” unora (ca să nu zic altfel!), care n-au nimic comun cu originea tuturor ţinuturilor româneşti, cele ale României Mari! Da, să acţionăm „in córpore” pentru contracararea falsificării adevărului, apărându-ne valorile fundamentale!
În acest context, joi, 23 noiembrie 2017, în oraşul Şimleu Silvaniei s-a organizat un eveniment important, denumit „Tribut Eroilor, în Sălaj, la Centenar”. Acesta a fost organizat de către Asociaţa Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Sălaj, în parteneriat cu: Primăria oraşului Şimleu Silvaniei; Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; Instituţia Prefectului Judeţului Sălaj; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj şi Direcţia pentru Cultură Vrancea; Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” Zalău; Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău; Parohia Ortodoxă „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” Şimleu Silvaniei; Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Sălaj; Unitatea Militară 01336 Şimleu Silvaniei şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Şimleu Silvaniei. Acest eveniment inedit s-a desfăşurat în Biserica Ortodoxă nr.1 (Biserica Mare, lângă Parcul Central) din Şimleu Silvaniei, cu binecuvântarea Preasfinţiei Sale PETRONIU, Episcopul Sălajului, în prezenţa multor enoriaşi, preoţi, oficialităţi locale, judeţene şi naţionale, invitaţi şi reprezentanţi ai mass-média. Festivitatea s-a desfăşurat în două părţi, într-o atmosferă sărbătorească înălţătoare de peste două ore şi jumătate.
După intonarea Imnului Naţional al României, doamna Doina Cociş – director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj, coordonatoarea activităţii, a mulţumit Bisericii pentru acceptul de desfăşurre a acestui eveniment într-un loc sacru, Casa lui Dumnezeu, precum şi primarului Septimiu Cătălin Ţurcaş, pentru primirea în oraş şi pentru întreaga organizare. În alocuţiunea sa, Doina Cociş a spus: „[…] Iubirea de ţară nu înseamnă ură împotriva altor popoare, ci datorie către neamul nostru. Nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic. […] Patriotismul reprezintă, după credinţă, puterea unui popor. În seara aceasta, pentru sufletul fiecăruia dintre noi, cei prezenţi aici, lansăm Anul Centenarului Marii Uniri. La 100 de ani de la Marea Unire, avem obligaţia morală de a ne ridica la înălţimea celor ce-au înfăptuit-o.[…]”. Apoi, doamna Cociş, în aplauzele asistenţei, a prezentat personalităţile participante la acest eveniment.
În discursul său, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş spunea: „[…] Anul 1918 a însemnat, pentru toţi aceia care au simţit româneşte, cea mai mare bucurie, cea mai mare sărbătoare, indiferent că au fost ortodocşi, greco-catolici sau de alte religii. În anul 2018 vom împlini 100 de ani de la acest mare deziderat al poporului român şi dacă unii se străduisc să ne spună că 1918 a însemnat de fapt voinţa unor mari puteri, noi ştim foarte bine că nu este aşa. Ne uităm în istoria noastră şi constatăm că, de-a lungul istoriei, pentru ca acest lucru să se întâmple s-au jertfit foarte mulţi oameni. Este momentul în care fiecare dintre noi, cei care simţim ceva pentru acest neam, să ne adunăm şi să ne bucurăm împreună. Sigur că există oameni pentru care 1918 nu a fost un an fericit şi pe aceştia îi rugăm să-şi vadă de treabă şi să ne lase pe noi să sărbătorim aşa cum se cuvine această mare sărbătoare. […] În centrul oraşului Şimleu Silvaniei există un Iuliu Maniu care stă înconjurat de România Mare. Asta este dovada pentru unire, şi cu siguranţă, şi pentru mulţi dintre dumneavoastră, încă o nemulţumire, pentru că, încă, nu suntem în România Mare şi fraţii noştri din Basarabia sunt în afara graniţelor actualei Românii. Dar, nu-i aşa?, haideţi să sperăm că va veni momentul în care România Mare va fi aceeaşi care a fost şi în anul 1918, şi tocmai pentru aceasta am considerat că Iuliu Maniu trebuie să stea în mijlocul hărţii României Mari. Pentru cei care n-aţi observat, încă, acest lucru, în centru, în faţa Băncii Transilvania, este harta României Mari.[…]”.
Domnul profesor Ionuţ Cojocaru – consilier al Secretariatului General al Guvernului României a ţinut o amplă lecţie de istorie, una cu un profund caracter de educaţie patriotică. A evidenţiat, cu exemple convingătoare, trecerea de la o Românie la România întregită, unde toţi românii, care s-au identificat prin limbă şi religie, au reuşit să pună umărul la făurirea idealului naţional.
Apoi, istoricul Mihail Ion Gorgoi – consilier la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, a transmis un salut din partea domnului Lucian Romaşcanu – ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, care urează succes sălăjenilor pentru ceea ce fac, fiind primii care au început demersul pentru sărbătorirea Anului Centenar al Marii Uniri. Discursul domnului Gorgoi a fost unul pertinent, spunând: „[…] Poate că noi ar trebui să fim cei supăraţi, care în anumite momente ale istoriei nu eram consideraţi români în Transilvania şi n-aveam drepturi. Nu recunosc supărarea unora, pentru că nu au dreptate. Acest teritoriu a fost locuit de strămoşii noştri şi nu de strămoşii altora. N-o să recunosc niciodată pe cei care au venit călare, în zona aceasta, cu carnea sub şaua calului şi după aceea au spus că au fost dintodeauna aici. Noi suntem cei care am trăit aici, am fost, suntem şi vom fi. Aceasta este România. […]”.
În aceeaşi notă s-a desfăşurat şi „povestea” de istorie (una adevărată!) a profesorului doctor Costin Scurtu – directorul Filialei Constanţa a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”. În rezumat, acesta a spus: „Am ajuns cu bucurie să marcăm deschiderea Anului Centenar în judeţul Sălaj, pentru că avem o datorie morală, prin care dorim să arătăm contribuţia tuturor românilor, indiferent de etnie sau religie, la realizarea României Mari. Unirea provinciilor româneşti cu România a început acum 139 de ani, prin revenirea Dobrogei la România, şi avea să se încheie în anul 1918, prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu ţara mamă. Aşa cum Regele Carol I avea să proclame recunoaşterea Dobrogei, în care toţi cetăţenii se bucurau de aceleaşi drepturi, aceleaşi prevederi aveau să primească şi fraţii noştri români, dar şi celelalte minorităţi existente pe teritoriul României, prin consfinţirea lor de către Regele Ferdinand I – Întregitorul de ţară”.
La fel, despre Anul Centenarului Marii Uniri a vorbit colonelul Ştefan Toader – comandantul Regimentului 69 Artilerie Mixtă „SILVANIA”, zicând: „[…] Din totdeauna, biserica ne-a apărat integritatea sufletească şi morala neamului românesc, şcoala şi instituţiile de cultură au apărat limba română, iar armata a apărat integritatea teritorială a poporului român […]”. A trecut în revistă, pe etape, faptele de arme şi eroismul ostaşilor români în timpul Primului Război Mondial, care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi a vorbit despre acţiunile viitoare de sărbătorire a Anului Centenarului Marii Uniri.
De asemenea, au avut alocuţiuni tematice Gheorghe Ţurcaş – preot vicar foraneu al Silvaniei şi Vasile Boşca – preot paroh al Bisericii Ortodoxe nr.1 Şimleu Silvaniei. Amândoi au reliefat importanţa mesajului de unitate a românilor, care a existat şi s-a transmis credincioşilor până azi, prin modelul slujitorilor bisericii. În plus, Gheorghe Ţurcaş a recitat câteva versuri din cântecul „Treceţi, batalioane române, Carpaţii !”, iar Vasile Boşca a prezentat, succint, istoria bisericii şi o fotografie de pe vremuri, cu cei care s-au adunat pentru a-şi alege delegaţii la Alba Iulia, chiar de pe locul în care s-a construit acest frumos locáş/lăcáş de cult.
În partea a doua a evenimentului, s-a desfăşurat, un admirabil concert cameral, un adevărat recital de muzică românească, susţinut de artiştii bucureşteni Diana Jipa – la vioară şi Ştefan Doniga – la pian. A fost un concert în premieră, la noi, fiind pregătit pentru sărbătorirea Zilei Naţionale a României, în Polonia, la Varşovia. Distinşii artişti, cu deosebită expresivitate şi înalt rafinament, au interpretat, magistral, piese muzicale ale compozitorilor: George Enescu, Paul Constantinescu, Ciprian Porumbescu (renumita „Baladă”), Ion Dumitrescu, Béla Bártok (suita celor şase dansuri populare româneşti: Jocul cu bâta, Brâul, Pe loc, Buciumeana, Poarga românească şi Mărunţel) şi Dinu Lipatti. Pentru concertul lor, Diana Jipa şi Ştefan Doniga au fost aplaudaţi cu căldură şi îndelung, după fiecare interpretare.
În final, la propunerea doamnei Doina Cociş, Grupul vocal „Dealul Ţarinii” din Bădăcin a cântat colinda „O Regină, Maică Sfântă”, fiind răsplătit cu aplauze binemeritate.
Prof. Marin ŞTEFAN
ce recurs? cu un primar penal si o metarulgista sefa la cultura nu se prea poate!
Termenul „recurs” este specific juridic și desemnează o cale de atac prin care se cere unei instanțe superioare să verifice legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești nedefinitive, în vederea anulării sau modificării ei.
Am reținut că, după dl consilier ministerial Gorgoi, identitatea națională se reduce la faptul că „noi” n-am avut cai și, ca urmare, nici carne sub șaua calului, pe cînd alții au avut.
Avocat. Da, dar profesorul Stefan a propus o cale de atac spre poporul roman, care este cam dezbinat. Daca n-a pus recursul intre ghilimele, bine a facut ca a pus semnul exclamarii !!!…